Hepatita ucide în prezent peste 100.000 de oameni în fiecare an în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Progresul terapeutic permite vindecarea hepatitei C în peste 96% din cazuri. Implementarea unui program național de screening ar asigura diagnosticarea precoce și tratarea pacienților, astfel încât România să se apropie de dezideratul de eliminare a acestei afecțiuni până în 2030, au fost concluziile mesei rotunde „Acționează acum pentru a avea impact: România fără hepatită C”.
România se află printre țările europene cu cele mai mari rate de prevalență a hepatitelor virale. Intensificarea campaniilor de testare, facilitarea accesului la tratament și promovarea prevenției, în special în rândul grupurilor vulnerabile, ca un circuit de screening-tratament care funcționează bine, este un element-cheie în atingerea obiectivului de eliminare a hepatitei virale.
„Cancelaria Prim-Ministrului poate fi cel mai bun liant în punerea la masă a tuturor factorilor decidenți. Programele de educație și de screening trebuie făcute și în zone vulnerabile, dar este nevoie de finanțare. În plus, este nevoie de implicarea comunității locale pentru ca aceste testări să se poată face în zone defavorizate. Putem mobiliza consilii județene, primari, asistenți sociali, diverși factori care, împreună cu noi, pot ajuta la derularea acestor programe cât mai facil”, a afirmat conf. dr. Carmen Orban, Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului.
Exemple de bune practici
Statele Unite ale Americii au un plan ambițios pentru eliminarea hepatitei C până în 2030, Casa Albă solicitând un buget de aproximativ 12,3 miliarde de dolari. „Implementarea Planului american de eliminare a hepatitelor virale subliniază angajamentul autorităților de a desfășura toate acțiunile necesare pentru a combate această amenințare la adresa sănătății publice. Guvernul american intenționează să asigure acces echitabil la servicii preventive, îngrijire și tratament tuturor persoanelor afectate de hepatitele virale, indiferent de statutul lor socio-economic”, a declarat Eli Corso-Phinney, Commercial Officer, Ambasada SUA în România.
„Dacă nu este tratată, hepatita C poate avea consecințe grave atât asupra pacienților, care, pe parcursul evoluției bolii, vor fi nevoiți să își întrerupă parțial sau total activitatea în câmpul muncii, având nevoie din ce în ce mai mult de îngrijiri medicale intraspitalicești, cât și asupra sistemului de sănătate, care va consuma mult mai multe fonduri decât dacă ar fi tratat boala de la început. Să nu uităm că hepatita cronică cu virus C este una dintre puținele afecțiuni care pot fi vindecate”, a completat și Adriana Stara, General Manager AbbVie România.
Accesul pacienților la tratament începe cu etapa studiilor clinice. „Pacienții români au nevoie de medicamente de ultimă generație la care au acces și pacienții din alte țări europene, înainte ca autorizarea formală să se producă, pentru că mulți dintre ei nu mai au acest timp de așteptare. (…) Este nevoie de o actualizare periodică predictibilă a Hotărârii de Guvern 720, a listei propriu-zise de medicamente. Predictibilitatea este importantă atât pentru industrie, cât și din punct de vedere bugetar și al alocării resurselor umane”, a declarat farm. dr. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Pe scurt
Masa rotundă „Acționează acum pentru a avea impact: România fără hepatită C”, organizată de Ambasada SUA cu sprijinul AbbVie, a facilitat schimbul de idei dintre mediile public, privat, profesional și societatea civilă, astfel încât cele mai bune soluții să poată fi identificate și puse în practică atunci când vorbim de managementul hepatitelor virale. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților din sănătate, ai mediului academic, profesional și ai asociațiilor de pacienți.
Dr. Silvia Gatscher, Health Operations Manager, biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România: „Pentru a obține eliminarea hepatitei până în 2030, noile infecții cu hepatitele B și C trebuie reduse cu 40% la nivel global. Trebuie să facem tratamentul mai accesibil pentru mai multe persoane”.
Dr. Oana Mocanu, director Direcția Farmaceutică Clawback Cost Volum, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS): „Din anul 2022 au intrat în rambursare și medicamentele pangenotipice și sperăm ca în exercițiul contractual următor, 2024-2025, să avem în rambursare doar medicamentele pangenotipice”.
Prof. dr. Liana Gheorghe, viitor președinte Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie: „Programul de screening a acoperit 24 din 30 de județe. În prezent sunt peste 300.000 de persoane testate. Prevalența pe aceste grupuri defavorizate este de 1,65 la 100 de persoane pentru virusul B și 1,2 pentru virusul C, dintre care prevalența viremică este 0,82”.
Dr. Odette Popovici, Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP): „Nu putem avea o imagine de ansamblu decât într-un registru național unic pentru hepatita B și C. Conexiunea cu registrul electronic național de vaccinare, dar și cu alte registre este absolut obligatorie”.
Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO): „Trebuie să implicăm mai mult medicii de familie, care s-a dovedit că își fac treaba. Autoritățile locale trebuie să înțeleagă că doar împreună putem face eliminare”.
Conf. dr. Mircea Mănuc, președintele Comisiei de Gastroenterologie, Ministerul Sănătății: „Fiecare contract nou pentru hepatita C a însemnat și o upgradare a protocoalelor de către comisia de specialitate”.
Prof. dr. Dan Ionuț Gheonea, rector Universitatea de Medicină și Familie din Craiova: „Pacientul trebuie să urmeze tratamentul, iar această educație o putem face prin intermediul universităților”.
Prof. dr. Simona Ruță, prorector Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București: „Trebuie să mergem în școli, la cei tineri, cu campanii de prevenție care pot schimba comportamente”.
Conf. dr. Carmen Oancea, UMF Craiova: „Una dintre probleme este chiar educația precară din România. În cadrul proiectelor noastre ne-am confruntat cu pacienți care nu știau ce înseamnă hepatita C”.
Dr. Valeriu Gheorghiță, manager Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”: „Sunt studii care au arătat că screeningul pe baza factorilor de risc nu este cea mai bună abordare, ci ar trebui testată toată populația, indiferent de prezența sau nu a factorilor de risc”.
Conf. dr. Simin Aysel Florescu, manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”: „Medicii de familie ar putea fi încurajați să testeze chiar și prin stimulente financiare, pentru a se implica activ în campanii sistematice de testare”.
Dr. Adrian Marinescu, director medical Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”: „Ar trebui să testăm ori de câte ori este nevoie, inclusiv când vorbim de utilizatori de droguri, persoane fără adăpost etc”.
Prof. dr. Anca Streinu-Cercel, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”: „Ar fi bine ca testarea făcută de medicul de familie să includă un panel de teste: nu aș rămâne doar la hepatita B și C, aș adăuga și HIV”.
Dr. Adrian Abagiu, medic Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”: „Utilizatorii de droguri injectabile reprezintă motorul infecției la nivel de sănătate publică. Ar trebui tratați imediat ce sunt testați cu antigen de hepatită pozitiv”.
Dr. Ana-Maria Culai, inspector principal de poliție penitenciară, director Direcția de Supraveghere Medicală, Administrația Națională a Penitenciarelor: „În 20 de penitenciare au fost testate peste 11.000 de persoane. Prevalența infecției cu virusul hepatitic C (VHC) la această categorie este de 9,92%”.
Dr. Mihaela Udrescu, coordonator grup Gastro, Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF): „Dacă medicii de familie ar putea face recoltări de probe biologice în cabinet, diagnosticarea s-ar îmbunătăți foarte mult. În contractul-cadru ar fi trebuit introduși markerii de hepatită virală și chiar monitorizarea pacienților de către medicii de familie”.
Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC): „Trebuie să ajungem la pacienți, să-i diagnosticăm, să-i convingem să meargă la medic și să-și respecte tratamentul”.
de Valentina Grigore
