Politici de Sanatate

România este dependentă de importul medicamentelor derivate din plasmă

19 februarie
12:31 2021
România este dependentă de importul medicamentelor derivate din plasmă

În anul 2021, România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare. După cum s-a demonstrat deja, prin crizele de imunoglobulină din anii 2017 și 2018, acest lucru pune în pericol accesul la tratament al pacienților români cu imunodeficiențe primare,  se arată în raportul  „Plasmă pentru România – Soluții fezabile și modele internaționale”, lansat de Observatorul Român de Sănătate.

Potrivit raportului, „România este pe ultimul loc din UE în privința consumului de produse derivate din sânge și plasmă umană colectate din surse locale. Din cauza lipsei spațiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite să arunce anual între 20.000 și 60.000 de litri de plasmă.” Mai mult, centrele de transfuzii din rețeaua Ministerului Sănătății nu sunt acreditate conform normelor europene, iar echipamentele existente sunt învechite și trebuie înlocuite. România este în continuare dependentă de importul de produse derivate din plasmă, în condițiile în care majoritatea țărilor europene a dezvoltat sisteme de colectare și prelucrare locală a plasmei umane, asigurându-și, astfel, cantitățile necesare consumului intern. În acest timp, Austria, Cehia și Germania sunt țările care au cele mai mari volume de donații de sânge pe cap de locuitor, contribuind în mare măsură la resursele europene. În ceea ce privește particularitățile care țin de plasma pentru fracționare, Austria, Italia și Republica Moldova au reglementări specifice pentru colectarea ei, sistemul de hemovigilență respectă întocmai standardele internaționale actuale și au campanii naționale de promovare a donării de sânge și componente sanguine. În plus, în Austria, sistemul public colaborează cu cel privat.

Nu mai este timp

„Plasma colectată la nivelul Uniunii Europene acoperă doar 60% din necesarul de plasmă al UE, restul fiind acoperit de plasmă importată din SUA. Având în vedere atât creșterea constantă a necesarului de plasmă pentru fabricarea de medicamente derivate din plasmă umană, în special imunoglobulină, dar și scăderea numărului de donatori din ultimul an, din cauza pandemiei, consider că este imperios necesar să începem să colectăm plasmă și în România. Dacă nu vom face asta în viitorul cât mai apropiat, viața pacienților cu imunodeficiențe primare va fi pusă, din nou, în pericol”, a atras atenția Otilia Stanga, președintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID).

„Trebuie să mergem pe repede înainte pentru că nu mai este timp. Ușa de la Comisia de Sănătate din Senatul României este deschisă pentru toată lumea care are idei în sănătate. Pentru că se impune categoric și o modificare a legii 95 din acest punct de vedere. Și nu numai, pentru că sunt și alte cadre legislative subsecvente care au apărut în această discuție. Din păcate, noi am avut o problemă când a fost vorba de o astfel de rezervă, vă aduceți aminte cu plasma convalescentă, cu înființarea și unde se fac aceste lucruri. (…) Centrele de hematologie sunt cele care trebuie să facă aceste lucruri, pentru că știu ce să facă. Nu trebuie să inventăm roata de fiecare dată”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisei pentru sănătate publică din Senat.

Pentru a evita viitoare crize, precum cea a imunoglobulinei, „România trebuie să acționeze foarte rapid. Trebuie să gândească un sistem în care să colecteze mai bine plasma, să facă parteneriate sau să implice organizațiile de pacienți, să implice actorii privați pentru a valorifica mai bine plasma și pentru face o negociere de a primi cu prioritate produse derivate din plasmă și, mai ales, aceste medicamente esențiale.  Pentru a ne proteja astfel de o eventuală criză și pentru a salva viața pacienților la care sper că ținem cu toții”, a susținut și eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European.

„Țara noastră trebuie să acționeze urgent pentru a dezvolta capacitatea locală de colectare și fracționare a plasmei, astfel încât să fie capabilă să își îndeplinească obligația de a asigura accesul pacienților la tratamentele derivate din plasmă. Pentru o soluționare rapidă, se poate implementa un program pilot, așa cum propune acest raport, care să se axeze pe colaborarea autorităților publice cu mediul privat, care poate să asigure infrastructura necesară”, a subliniat Florin Hozoc, specialist în sănătate și donatorul echipamentelor de plasmafereză pentru colectarea plasmei convalescente anti-COVID-19.

„Trebuie pornit! Cât va dura? Depinde și de sprijinul pe care ministerul Sănătății îl are la nivel de Guvern și, desigur, în Parlament. (…) Să se obțină un consens politic, transpartinic pentru susținerea reorganizării transfuziei cu cele două obiective: componentele sanguine și, bineînțeles, plasmă pentru fracționare, cu întoarcerea medicamentelor în țară și gestionarea acestor medicamente astfel încât beneficiarii să fie pacienții români.” Este mesajul pe care Alina Dobrotă, consilier onorific în Cabinetul Ministrului Sănătății a promis că îl va transmite ministrului de resort.

Ce trebuie făcut?

Conform Misiunii de Audit pentru Sistemul Transfuzional din România din anul 2017, citată de autorii raportului „Plasmă pentru România”, experții DG SANTE din cadrul Comisiei Europene au recomandat atunci „o reorganizare totală a sistemului de transfuzie sanguină din România”. Potrivit raportului, în astfel de condiții, în lipsa unor măsuri urgente, țara noastră va ajunge să importe medicamente derivate din plasmă în cantități insuficiente și la prețuri exorbitante, lăsând bolnavii fără tratament. În România, cel puțin 20.000 de pacienți ar putea ajunge să depindă exclusiv de tratamentul cu medicamente derivate din plasmă. Vorbim despre persoane cu imunodeficiențe primare și boli genetice, cum ar fi deficitul de alfa-1 antitripsină și hemofilie. România are nevoie de o strategie corectă și urgentă pentru a începe colectarea de plasmă pentru fracționare local. Iată câteva recomandări, ale autorilor raportului,  pe termen scurt și lung:

–          crearea unui plan de investiții care să aducă sistemul la standardele și legislația impuse de Uniunea Europeană.

–         renovarea și dezvoltarea infrastructurii centrelor de transfuzii și dotarea lor cu aparatura necesară.

–         implementarea de norme care să reglementeze clar toate etapele necesare trimiterii plasmei colectate la nivel local spre fracționare, de la monitorizarea sănătății donatorilor la colectarea, testarea, stocarea și distribuția plasmei.

–         posibilitatea colectării plasmei de către centrele private. Această propunere ar putea fi adresată atât către companiile private, cât și către organizațiile neguvernamentale, modelul fiind unul deja funcțional și de succes în țări precum Austria, Germania, Cehia și Ungaria. România ar putea beneficia, astfel, de o reglementare clară a faptului că medicamentele derivate din plasma colectată în centrele private din România să fie distribuite în mod prioritar țării noastre. În cazul în care capacitatea de colectare a plasmei pentru fracționare din România ar depăși, la un moment dat, necesarul țării, exportul acesteia ar putea reprezenta un venit propriu pentru sistemul național de transfuzii, iar fondurile ar putea fi reinvestite în dezvoltarea sa ori în sistemul de sănătate în general.

 

Bogdan Guță

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: