Un studiu recent făcut în România arată cât de grave sunt consecințele insuficienței cardiace, atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul medical. Rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienței cardiace cronice (IC) estimată pentru România (40/100.000 persoane) este de două ori mai mare decât în alte state din Uniunea Europeană. Mai mult, se estimează că 4.7% din populația de peste 35 de ani a României suferă de insuficiență cardiacă (circa 560.000 de pacienți) și în fiecare oră apar în medie 5 cazuri noi de insuficiență cardiacă.
Acestea sunt o parte dintre cifrele îngrijorătoare care au stat la baza discuțiilor din cadrul mesei rotunde organizate astăzi, 20 martie, la Parlament cu titlul „Povara insuficienței cardiace cronice în România – o provocare importantă pentru sistemul de sănătate”. Conf. dr. Ovidiu Chioncel, şef de secţie în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. C.C. Iliescu”, avertizează că „una din trei persoane moare sau se reinternează în anul următor ultimei spitalizări. 7,4% dintre pacienții cu insuficienţă cardiacă mor în spital. 9 din 10 pacienți nu știu că suferă de insuficiență cardiacă”.
Prezentă la eveniment, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat introducerea, la sfârşitul anului, a unui program de screening privind factorii de risc pentru bolile cardiovasculare. Programul va avea o valoare de 25 de milioane de euro şi o durată de cinci ani, a precizat Sorina Pintea. „Practic, este un program de screening privind factorii de risc pentru bolile cardiovasculare. Se va desfăşura în cabinetele medicilor de familie care vor fi plătiţi pentru asta. Cardiologii vor lua parte la acest program de screening. Va începe spre sfârşitul anului, este într-o singură etapă, lucrăm la el, l-am accesat”, a explicat ministrul, la o dezbatere de specialitate organizată la Palatul Parlamentului.
Potrivit ministrului Sănătății, deşi a existat o reducere a bugetului pentru programul de acţiuni prioritare, la rectificare vor fi alocaţi banii necesari. „Este vorba despre acţiuni prioritare, care, într-adevăr, au fost hai să spunem nu neapărat defavorizate, ci au avut o reducere a bugetului, dar această problemă se va rezolva la rectificare, pentru că am avut discuţii cu ministrul Finanţelor şi, practic, acest Guvern sprijină Sănătatea”, a adăugat ministrul Sănătăţii.
Expertul în politici de sănătate, Adrian Pană a explicat că insuficienţa cardiacă reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate publică din România, atât prin numărul mare al persoanelor afectate anual, cât şi prin impactul devastator în speranţa de viaţă şi scăderea calităţii vieţii pentru aceşti pacienţi. Potrivit acestuia, după vârsta de 50 de ani, numărul de cazuri noi de insuficienţă cardiacă creşte exponenţial până la vârsta de 85 ani. „În fiecare oră se internează în spitalele din România în medie 12 pacienţi cu insuficienţă cardiacă, mai mulţi bărbaţi şi mai multe persoane din mediul rural”, a spus Pană.
În România, cazurile noi sunt raportate de către medicii de familie la nivel național dar, din cauză că această activitate nu este validată, există o tendință generală de subraportare. În 2017 s‐au internat în spitalele din România circa 344.000 de pacienți cu diagnosticul principal sau secundar de insuficiență cardiacă. Durata medie de spitalizare a cazurilor internate este de aproximativ 7 zile.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, a declarat că au fost făcute demersurile necesare încheierii contractului cost-volum pentru un medicament inovator destinat insuficienţei cardiace cronice, care a fost inclus condiţionat în lista de medicamente. „Recent am efectuat demersuri în scopul încheierii contractului cost-volum pentru un medicament inovator destinat insuficienţei cardiace cronice, inclus condiţionat în lista de medicamente”, a spus reprezentantul CNAS.
Potrivit acestuia, programul de cardiologie al CNAS – prin toate cele 13 subprograme – intenţionează să trateze anul acesta peste 30.000 de pacienţi. „Anul acesta estimăm un buget de aproape 130 milioane de lei. Numărul bolnavilor trataţi prin proceduri de dilatare percutanată, de exemplu, a ajuns la 13.000 de pacienţi pe an, numărul de bolnavi trataţi prin implantarea de stimulatoare cardiace a ajuns la 5.600, iar numărul de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară a ajuns la 5.600 de pacienţi pe an”, a precizat Răzvan Vulcănescu.
Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, Dragoş Vinereanu a spus că aproximativ 45.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu insuficienţă cardiacă. Potrivit medicului, mortalitatea în România din cauza problemelor cardiovasculare este de 60%.
„În România decesele cardiovasculare răspund de 60% din mortalitate. Dacă este să comparăm cu cancerul, în România mortalitatea prin boli cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer. Mortalitatea prin boli cardiovasculare este în mod evident principala cauză a acestei speranţe de viaţă reduse, care, în fapt, este cu circa zece ani mai redusă decât în majoritatea ţărilor din UE. Doar Bulgaria mai este la acelaşi nivel cu noi. Peste 560.000 de pacienţi, adică circa 4,7% din populaţia de peste 35 de ani, are diagnosticul de insuficienţă cardiacă. În plus, sunt mulţi alţi pacienţi care nu sunt depistaţi încă. Ei au boala, dar nu sunt depistaţi. Circa 45.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu insuficienţă cardiacă. Cinci cazuri noi pe oră”, a precizat Vinereanu.
El a adăugat că 344.000 de pacienţi au fost internaţi în 2017 cu diagnosticul principal sau secundar de insuficienţă cardiacă. „Avem un deces pe oră. În spital un om moare în fiecare oră din cauza insuficienţei cardiace. Circa 15% din pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt respitalizaţi în primele 30 de zile după externare. O treime din pacienţii cu insuficienţă cardiacă mor sau sunt respitalizaţi în primul an după externare”, a susţinut Vinereanu.
Roxana Maticiuc
