Conform raportului anual al European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), AMR este considerată una dintre cele mai mari amenințări din domeniul sănătății publice, iar estimările EARSNet arată că peste 670.000 de infecții din UE și Spațiul Economic European (EEA) sunt generate de rezistența antimicrobiană.
Cât (ne) costă AMR?
În UE, se estimează că povara economică asociată cu infecțiile rezistente la antibiotice este de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (însemnând costuri suplimentare de asistență medicală și pierderi de productivitate a muncii din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice). De asemenea, 2,9 trilioane USD până în 2050 vor fi pierderile cumulate estimate în țările OCDE cauzate de AMR. Între 10.000 USD până la 40.000 USD reprezintă costurile suplimentare de spitalizare pentru fiecare pacient în țările OCDE.
AMR provoacă 33.000 de decese anual în Europa, iar 24 milioane de oameni ar putea fi împinși în sărăcie extremă până în 2030. România se afla, la finele anului trecut, pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de antibiotice care a crescut cu 3% față de 2017. De asemenea, România ocupă locul 3 privind povara rezistenței la antimicrobiene la nivelul UE, după Italia și Grecia. Doar 14% dintre adulții din România se documentează cu privire la utilizarea corectă a antibioticelor, media europeană la același indicator fiind de 33%.
Povara economică, socială și de sănătate a AMR este un semnal de alarmă la care oficiali europeni au răspuns prompt: „Rezistența la antimicrobiene reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice. Chiar dacă s-au înregistrat progrese în domeniul sănătății animale, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, trebuie să își intensifice și mai mult eforturile pentru a combate această amenințare în creștere.”, declara Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene. „Rezistența antimicrobiană este una dintre primele zece amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial cu care ne confruntăm în prezent. A lua măsuri eficiente pentru soluționarea acesteia este una dintre prioritățile esențiale ale Comisiei în domeniul sănătății”, a declarat Stella Kyriakides, Comisarul European pentru Sănătate.
Progrese limitate în lupta cu AMR
Potrivit raportului Combaterea rezistenței la antimicrobiene, elaborat la sfârșitul anului 2019 de Curtea de Conturi Europeană, nici o nouă clasă de antibiotice nu a mai devenit disponibilă din anii 1980. Această lipsă de medicamente noi este complicată de faptul că unele antibiotice existente, care sunt în continuare eficace, nu mai sunt comercializate pe scară largă de către producătorii de medicamente. Mai multe corporații mari și-au anunțat în ultimii ani retragerea din sectorul cercetării și dezvoltării de antibiotice. Cercetarea în acest domeniu este un proces de lungă durată, incert și costisitor și, prin definiție, orice medicament nou descoperit va trebui să fie utilizat cu prudență pentru a-și menține eficacitatea. Un proiect recent estima că introducerea pe piață a unui nou medicament ar putea costa 1 miliard de euro. De asemenea, raportul atrage atenția că eliminarea, combaterea, la nivelul UE a „bacteriilor multirezistente”, în special a bacteriilor care au devenit rezistente la antibiotice, a înregistrat puține progrese până în prezent. În UE, sănătatea umană este de competența statelor membre. Articolele 6 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conferă Uniunii competența să desfășoare acțiuni de sprijinire, de coordonare, de completare și de încurajare a cooperării între statele membre, pentru protecția și îmbunătățirea sănătății umane. Rezistența la antimicrobiene este recunoscută de legislația UE ca fiind o amenințare transfrontalieră gravă pentru sănătate, în cazul căreia este necesară intervenția UE. În plus, există o competență clară a Comisiei de a acționa în domeniul sănătății animale, în domeniul siguranței alimentare și în cel al cercetării: toate aceste domenii sunt relevante pentru rezistența la antimicrobiene. În cele din urmă, combaterea AMR constă în două provocări principale: asigurarea unei utilizări mai prudente și mai eficiente a antimicrobienelor existente și descoperirea și punerea la dispoziție de antimicrobiene noi, prin activități de cercetare și dezvoltare.
Necesitatea unei abordări integrate
În 2017, în urma Planului de acțiune mondial al Organizației Mondiale a Sănătății, Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (AMR), care conține acțiuni în domeniul sănătății umane, în cel al sănătății animale și în domeniul mediului și care se bazează pe planul anterior al Comisiei din 2011. Obiectivele cheie ale acestui nou plan sunt construite pe trei piloni principali: UE – regiune model pentru best practice; stimularea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare; conturarea unei agende globale. Desigur, un rol esențial îl joacă în acest context și prevenția. Iată ce declară în acest sens europarlamentarul Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European: „Susțin întâi prevenția și numai atunci când acest lucru nu funcționează intervenția cu antimicrobiene. Ne confruntăm cu o diferență crescândă între rezistența antimicrobiană și dezvoltarea de noi antibiotice și introducerea lor în practica clinică, si trebuie să găsim un echilibru între a stimula cercetarea și inovarea și disponibilitatea agenților noi antimicrobieni. Tot la nivelul UE, în cadrul ECDC, funcționează The European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net).
De asemenea, există și Grupul europarlamentar de interes pentru rezistența antimicrobiană (AMR) care a organizat întâlnirea oficială de lansare pe 19 februarie 2020 la Parlamentul European. Concluziile întâlnirii grupului de interes AMR au fost: sensibilizarea opiniei publice cu privire la AMR; sprijin în stabilirea obiectivelor și în elaborarea politicilor AMR; promovarea finanțării pentru investiții referitoare la AMR; prevenția este în centrul tuturor acțiunilor AMR; rezolvarea deficiențelor pieței în domeniul C&D pentru antibiotice. Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță, vicepreședintele Grupului, a solicitat întreprinderea de acțiuni urgente pentru a sprijini eforturile statelor membre: „Această luptă împotriva rezistenței antimicrobiene are în vedere oamenii și modul de protejare a vieții lor. Trebuie să mobilizăm resurse și să promovăm fonduri europene dedicate pentru a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune One Health”.
În fine, raportul Curții de Conturi Europene face trei recomandări în ce privește combaterea AMR:
- îmbunătățirea răspunsului UE la rezistența la antimicrobiene printr-o mai bună sprijinire a planurilor naționale de acțiune ale statelor membre;
- promovarea unei mai bune monitorizări și a utilizării prudente a antimicrobienelor de uz veterinar;
- consolidarea la nivelul UE a strategiilor de stimulare a cercetării în domeniul rezistenței la antimicrobiene.
Bogdan Guță
Sursa foto: © European Union, 2020
Surse:
ECDC Data and reports: Antimicrobial resistance and consumption, 2017,
EMA: Latest figures on sales of veterinary antibiotics, October 2016
OECD: Antimicrobial Resistance – Policy insights, November 2016
OECD: Health at a Glance: Europe 2016: State of Health in the EU, 2016
World Bank: Drug-Resistant Infections – A threat to Our Economic Future, September 2016
