A fost publicată viziunea Rețelei europene de reglementare a medicamentelor (EMRN) privind dovezile clinice până în 2030, care descrie șase principii directoare pentru generarea de dovezi clinice excelente.
Excelența dovezilor clinice stă la baza oricărei decizii bine fundamentate privind dezvoltarea, autorizarea, rambursarea, utilizarea și monitorizarea medicamentelor. În timp ce factorii de decizie din domeniul sănătății continuă să se confrunte cu nevoi medicale nesatisfăcute care împovărează pacienții și societatea în general, viteza redusă și costul ridicat al dezvoltării medicamentelor împiedică noile tratamente să ajungă la pacienții care au nevoie de ele.
Dar peisajul asistenței medicale din Europa evoluează, iar convergența mai multor factori oferă acum oportunitatea unei abordări mai puternice și mai durabile a generării de dovezi clinice. Pandemia COVID-19 a demonstrat potențialul unor noi moduri de lucru, cu o mai bună colaborare între părțile interesate și abordări diferite pentru generarea și evaluarea dovezilor. Mediul politic în schimbare din Europa, inclusiv noua legislație privind Spațiul european de date privind sănătatea (EHDS) și reforma regulamentului farmaceutic al UE , oferă oportunități printr-un acces mai larg la datele privind asistența medicală, inovare în conceperea studiilor și utilizarea analizelor avansate. Creșterea implicării pacienților în toate aspectele legate de planificarea dovezilor și de luarea deciziilor privind asistența medicală va consolida și mai mult dezvoltarea medicamentelor. Iată care sunt cele șase principii directoare pentru generarea de dovezi clinice excelente.
PRINCIPIUL 1: PACIENȚII SUNT ÎN CENTRUL GENERĂRII DE DOVEZI CLINICE ȘI GHIDEAZĂ FIECARE PAS
Dovezile clinice sunt generate pentru nevoile pacienților și pentru sănătatea publică. Prin implicarea lor, pacienții oferă informații esențiale cu privire la nevoile lor medicale și la ceea ce contează cu adevărat pentru ei la fiecare nivel al deciziilor privind asistența medicală. Generarea de dovezi clinice ar trebui să graviteze în jurul acestor nevoi. Pacienții au fost implicați din ce în ce mai mult în deciziile privind asistența medicală, inclusiv în cele legate de evaluarea raportului beneficiu-risc al medicamentelor de către autoritățile de reglementare, în care pacienții își aduc experiența personală, cunoștințele și expertiza atât cu privire la afecțiunile și opțiunile de tratament disponibile, cât și cu privire la impactul deciziilor de reglementare asupra vieții lor. Sunt în curs de desfășurare eforturi pentru a ghida generarea, colectarea și utilizarea datelor privind experiența pacienților în vederea sprijinirii deciziilor privind dezvoltarea și evaluarea beneficiului-risc al medicamentelor. Pentru a dezvolta în continuare aceste eforturi, este încurajată colaborarea între mai multe părți interesate în acest domeniu.
PRINCIPIUL 2: DATELE ȘI CUNOȘTINȚELE EXISTENTE SUNT VALORIFICATE PENTRU A INFORMA IDENTIFICAREA LACUNELOR, GENERAREA DE DOVEZI CLINICE ȘI DECIZIILE PRIVIND ASISTENȚA MEDICALĂ
Generarea de dovezi clinice este planificată și ghidată de scop, date, cunoștințe și expertiză. Atunci când se formulează întrebări de cercetare și se concep programe de dovezi clinice, ar trebui valorificate datele, informațiile și cunoștințele existente. În prezent, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, iar studiile clinice pot fi planificate fără a ține seama de rezultatele studiilor anterioare sau de învățămintele din alte medicamente. Pentru a permite această abordare în cunoștință de cauză a cercetării clinice, accesul la date, informații și cunoștințe, inclusiv protocoalele și rezultatele studiilor, rapoartele privind reacțiile adverse suspectate și rezultatele evaluărilor de reglementare ar trebui să fie puse la dispoziția publicului și analizate în momentul conceperii studiilor. Dialogul între mai multe părți interesate în etapa de planificare va facilita, de asemenea, accesul la cunoștințele existente. În acest fel, succesele și eșecurile anterioare contribuie la identificarea lacunelor și la generarea de dovezi clinice suplimentare și pot evita duplicarea inutilă.
PRINCIPIUL 3: LACUNELE ÎN MATERIE DE DOVEZI SUNT FORMULATE ÎN ÎNTREBĂRI DE CERCETARE CLARE CARE CONDUC LA ALEGEREA GENERĂRII DE DOVEZI
O abordare bazată pe „întrebări de cercetare”, care articulează în mod clar una sau mai multe întrebări de cercetare, consolidează generarea de dovezi clinice prin proiectarea optimă a studiilor, în special dacă este susținută de consultanță științifică care implică diferite părți interesate. Această abordare ar trebui să conducă la selectarea metodei de studiu adecvate, unele întrebări primind cel mai bun răspuns prin experimente (inclusiv studii clinice), iar altele prin observații (inclusiv studii non-intervenționale). Consultanța științifică și sprijinul de reglementare pentru cercetare și dezvoltare (C&D) sunt esențiale pentru o mai bună generare de dovezi și ar trebui să fie consolidate, raționalizate și simplificate în continuare.
Există diferite cadre de cercetare clinică pentru formularea întrebărilor de cercetare științifică. Acestea includ cadrul PICOT (Population-Intervention-Comparator-Outcome-Time), utilizat istoric în domeniul cercetării farmacoepidemiologice, și cadrul Target Trial Emulation, care permite specificarea clară a populației, intervenției, comparatorului, rezultatului și orizontului de timp pentru cercetare. Înțelegerea și utilizarea din ce în ce mai mare a cadrului Estimand , utilizat deja pentru a optimiza proiectarea studiilor clinice, completează cadrele existente, stimulând specificarea suplimentară a întrebărilor de cercetare prin luarea în considerare a evenimentelor intercurente.
PRINCIPIUL 4: SE ADOPTĂ ÎNTREGUL SPECTRU DE DATE ȘI METODE, STUDIILE CLINICE MAI BUNE, MAI INTELIGENTE ȘI MAI RAPIDE RĂMÂNÂND ÎN CENTRUL PROBELOR CLINICE, COMPLETATE DE DOVEZI DIN LUMEA REALĂ PENTRU CARE SE STABILEȘTE VALOAREA PROBATORIE ÎN ÎNTREGUL SPECTRU DE ÎNTREBĂRI DE CERCETARE
Întrebările de cercetare determină alegerea datelor și a metodelor pentru generarea de dovezi, iar totalitatea dovezilor este luată în considerare în mod sistematic pentru luarea deciziilor. Studiile clinice randomizate rămân nucleul probelor clinice și ar trebui optimizate pentru a deveni mai bune, mai inteligente și mai rapide. Mai multe instrumente au fost recent puse în aplicare în UE pentru a realiza acest lucru. Un exemplu este inițiativa Accelerarea studiilor clinice în UE (ACT EU). Bazându-se pe impulsul dat de Regulamentul privind studiile clinice (CTR) și de Sistemul de informare privind studiile clinice (CTIS), ACT EU urmărește să transforme modul în care studiile sunt inițiate, concepute și efectuate, integrând în același timp mai bine cercetarea clinică în sistemele de sănătate europene. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să continuăm să construim procese, să stabilim standarde, să permitem un acces mai rapid și mai larg la date și să validăm metodele utilizate pentru colectarea și analizarea datelor. Una dintre inițiativele disponibile în Europa este DARWIN EU®, care furnizează un număr mare de studii de calitate, prin valorificarea unei rețele federative de surse RWD, transformate într-un model comun de date și asupra cărora se aplică un set de analize standardizate. De asemenea, trebuie să continuăm formarea diferitelor părți interesate pentru a spori cunoștințele colective și armonizarea abordărilor pentru a ține seama de mediul internațional. În acest context, este important să se mențină eforturile de îmbunătățire a competențelor rețelei UE, precum și colaborările internaționale în curs privind studiile clinice și RWE, în special prin activitatea Consiliului Internațional pentru Armonizare (ICH).
Printre alte elemente favorizante, incluse în planul de lucru 2023-2025 al Grupului director pentru big data (BDSG) , se numără cadrul de calitate a datelor și activitatea privind descoperirea datelor prin intermediul cataloagelor de surse și studii RWD. Mai multe inițiative europene au fost înființate pentru a sprijini în continuare utilizarea RWD prin abordarea problemelor legate de standardizarea datelor, calitatea datelor și prejudecăți. Printre exemple se numără Platforma de monitorizare a vaccinurilor și parteneriatele public-privat, cum ar fi proiectul GetReal și activitatea Rețelei europene de date și dovezi medicale (EHDEN) privind standardizarea datelor.
Inteligența artificială este un alt instrument important care trebuie integrat în întregul spectru de dovezi clinice, inclusiv în procesele de reglementare, datorită algoritmilor validați, proceselor și formărilor stabilite și metodelor aliniate la nivel internațional.
În cele din urmă, progresele recente înregistrate în legislațiile europene privind asistența medicală oferă oportunități semnificative pentru un viitor și mai optimist în Europa. Legislația EHDS urmărește să favorizeze un acces mai rapid, mai larg și mai aprofundat la datele privind asistența medicală în UE, iar punerea sa în aplicare prevede lucrări tehnice ample, inclusiv în ceea ce privește calitatea datelor și eticheta de utilitate. În plus, reforma legislației farmaceutice a UE va face ca medicamentele să fie mai disponibile, mai accesibile și mai abordabile în UE datorită unei legislații mai agile, care include prezentarea și analiza datelor studiilor clinice și o mai mare utilizare a RWE.
PRINCIPIUL 5: GENERAREA DE DOVEZI CLINICE ESTE PLANIFICATĂ MAI DEVREME ȘI ÎN COLABORARE ÎNTRE PĂRȚILE INTERESATE DIN DOMENIUL ASISTENȚEI MEDICALE, PERMIȚÂNDU-LE ACESTORA SĂ VALORIFICE PE DEPLIN TOTALITATEA DOVEZILOR
Planificarea și executarea anticipată și integrată a unei strategii privind dovezile clinice este esențială pentru a permite diferitelor părți interesate implicate în succesiunea deciziilor în materie de asistență medicală să valorifice totalitatea dovezilor clinice generate pentru procesele lor decizionale. Acest lucru necesită anticipare și colaborare strânsă pentru a facilita o înțelegere comună a:
(1) modului în care nevoile medicale nesatisfăcute sunt identificate de către pacienți și îngrijitorii acestora,
(2) modului în care dezvoltatorii de medicamente traduc aceste nevoi într-un plan de cercetare și dezvoltare,
(3) modului în care acest plan este revizuit critic prin consultanță științifică atât de autoritățile de reglementare, cât și de organismele de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA),
(4) modului în care acest plan revizuit influențează analiza datelor din studiile clinice, a datelor RWD și a datelor privind experiența pacienților, rezultând un pachet holistic de dovezi pe care toate părțile interesate să le poată valorifica.
Procedurile de consiliere comună înainte de aprobare au succes și sunt foarte apreciate de părțile interesate. Colaborarea privind cerințele de generare a dovezilor după obținerea licenței prezintă potențial, prin intermediul DARWIN EU® fiind realizate proiecte pilot solicitate de diferiți factori de decizie.
În ceea ce privește siguranța, farmacovigilența ar trebui să se bazeze pe colectarea și raportarea mai inteligentă a reacțiilor adverse suspectate, RWE permițând o evaluare mai aprofundată a performanței pe piață a noilor medicamente cheie, precum și un angajament îmbunătățit între autoritățile de reglementare, pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății, care să permită optimizarea măsurilor de minimizare a riscurilor.
PRINCIPIUL 6: NIVELURILE RIDICATE DE TRANSPARENȚĂ STAU LA BAZA ÎNCREDERII SOCIETALE
În cele din urmă, respectarea acestor principii într-o manieră transparentă și colaborativă va consolida încrederea și dorința de a contribui din partea tuturor părților interesate, în special a pacienților și a profesioniștilor din domeniul sănătății. Toate părțile interesate au o responsabilitate colectivă de a se asigura că dovezile clinice ating nivelul așteptat de standarde de care societatea are nevoie pentru a sprijini decizii cu impact. Dovezile clinice devin astfel un instrument de încredere, puternic și eficient pentru a pune mai rapid medicamente mai bune la dispoziția pacienților.
CONCLUZIE
Aplicarea acestor șase principii pentru generarea de dovezi clinice va duce la creșterea eficienței și eficacității cercetării și dezvoltării în Europa; va contribui la aducerea mai rapidă a medicamentelor la cei care beneficiază de ele și va dinamiza UE ca centru de cercetare clinică. Aplicarea acestor principii va implica și va responsabiliza pacienții, va permite o mai bună luare a deciziilor bazată pe date, va satisface nevoile mai multor factori de decizie și, în cele din urmă, va duce la obținerea unor dovezi clinice excelente.
