Politici de Sanatate

Resetarea abordării cancerului în România

31 martie
12:20 2022
Resetarea abordării cancerului în România

Interviu cu conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Evenimentul de lansare a Planului Național de Combatere a Cancerului, găzduit de Administrația Prezidențială la Palatul Cotroceni în prezența Excelenței Sale, președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a reprezentat un semnal puternic pentru o acțiune imediată atât în scopul recuperării decalajelor, cât și pentru evitarea de întârzieri suplimentare în lupta cu această provocare majoră de sănătate publică, spune consilierul prezidențial Diana Păun.

Lansarea de către Excelența Sa Klaus Iohannis, președintele României, a Planului Național de Combatere a Cancerului a dat semnalul că patologiile oncologice nu mai suferă amânare. Care sunt realitățile de la care a plecat realizarea acestui plan?

Statisticile pe care le cunoaștem cu toții aduc în lumină o realitate necruțătoare, care nu mai putea fi ignorată, motivând astfel intervenția la cel mai înalt nivel.

Sigur, această situație nu este specifică doar României, întrucât povara incidenței și mortalității prin cancer crește rapid la nivel mondial, reflectând îmbătrânirea și creșterea populației, dar și schimbările în prevalența și distribuția principalilor factori de risc pentru cancer, dintre care mai mulți sunt asociați cu dezvoltarea socio-economică.

Însă pentru România, situația este cu atât mai dramatică cu cât principalii indicatori plasează țara noastră, din păcate, pe primele poziții ale mortalității și morbidității prin cancer.

Potrivit datelor Globocan, în România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 de cazuri noi de cancer, dintre care 53.881 la bărbați și 45.005 la femei, precum și 54.486 de decese din cauze oncologice. Cele mai întâlnite cazuri de cancer în 2020 au fost cel de plămâni,  înregistrându-se 12.122 de cazuri noi, de sân (12.085 de cazuri noi), de prostată (8.055 de cazuri noi), de colon (7.885 de cazuri noi) și de vezică urinară (5.135 de cazuri noi).

Rata de supraviețuire la 5 ani în România este la jumătate față de alte state europene, ceea ce arată nevoia de intervenție rapidă pe toate palierele, de la prevenție până la tratament.

Procentele menționate se bazează pe extrapolări ale datelor despre cancer colectate în anii  dinaintea pandemiei și nu reflectă impactul acesteia asupra incidenței și mortalității asociate.

Deși amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 nu poate fi în prezent estimată, amânarea procedurilor elective, întârzierile în diagnostic și tratament, politicile de lockdown, inclusiv suspendarea programelor de screening, la care s-a adăugat teama de infectare resimțită de pacienți, sunt de așteptat să conducă la diagnosticarea în stadii ulterioare, care se vor transpune într-o creștere a mortalității.

Mai îngrijorător, impactul economic mai larg al pandemiei va fi resimțit în îngrijirea cancerului pentru mulți ani și va face mai dificilă atingerea anumitor obiective de dezvoltare durabilă, în special obiectivul acoperirii universale
de sănătate.

Nu trebuie, de asemenea, ignorat că, dincolo de cifre, procente și de orice socoteli pe care le facem, în spatele calculelor se află viețile semenilor noștri și dreptul lor la sănătate și la viață, care trebuie respectat și susținut în  orice situație.

Implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului presupune o colaborare eficientă între toți factorii interesați. Cum poate fi încurajată această colaborare? Care sunt pașii ce trebuie urmați pentru ca planul național de cancer să devină cu adevărat implementabil? Cum se va implica Administrația Prezidențială în monitorizarea progresului acestui document?

Succesul Planului Național de Combatere a Cancerului depinde de angajamentul tuturor actorilor din sfera autorității de stat, din sfera academică, din partea societății civile și a mediului privat. Apreciez că responsabilitatea instituțională este la fel de importantă precum cea individuală, întrucât depinde de fiecare dintre noi să continuăm lupta împotriva acestei maladii, să ne exprimăm solidaritatea cu cei afectați și să asigurăm prin eforturi colective un viitor mai sănătos pentru România.

Angajamentul actorilor cu responsabilități pentru implementare este încurajat astfel de înțelegerea necesității priorității de acțiune și a faptului că inițiativele fragmentate nu pot aduce rezultate îmbunătățite pentru pacienți atât timp cât nu sunt integrate unei strategii, unei abordări care să le asigure sustenabilitate pe termen lung.

Iar Planul Național de Combatere a Cancerului răspunde, astfel, acestei necesități de planificare integrată a intervenției pe diferite componente, fixând elementele unei strategii coerente și unitare de luptă împotriva acestei temute maladii. Această viziune reprezintă un punct zero, de resetare a abordării cancerului în România, care poate avea rezultate extraordinare în îngrijirea pacientului oncologic.

În ceea ce privește monitorizarea progresului pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor asumate în plan, coordonarea și monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în plan sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății, ca autoritate centrală cu atribuții expres prevăzute de lege în acest sens. Totodată, președintele României a atenționat, în alocuțiunea susținută în cadrul evenimentului de lansare, că va urmări îndeaproape progresul în implementarea planului.

Cu siguranță, procesul consultativ va aduce îmbunătățiri asupra conținutului acestui document.  Totodată, este foarte clar că pot fi gândite în etape ulterioare măsuri și acțiuni suplimentare de sprijin pe diferite componente a căror necesitate va rezulta din implementare. Aceasta este însăși esența procesului decizional.

Care sunt cele mai importante acțiuni prevăzute de PNCC și cum pot fi obținute rezultatele scontate?

Acest plan reprezintă, așa cum a subliniat și Excelența Sa, președintele României, o viziune nu doar pentru prezent, ci și pentru generațiile viitoare, o abordare integrată, ambițioasă, contextualizată necesităților românești și racordată eforturilor europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer.

Măsurile propuse în document răspund necesităților pentru îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament și asigură un transfer rapid al inovației în protocoalele terapeutice. Planul reprezintă o prioritate pentru un sistem vulnerabilizat prin lipsa de acțiune adecvată timp de câteva decenii, iar acest lucru este confirmat de indicatorii ridicați ce privesc mortalitatea și morbiditatea de cancer.

Dintre cele mai importante acțiuni, menționez:

  • ž actualizarea protocoalelor de screening și adaptarea lor la ghidurile europene de practică medicală;
  • ž constituirea și operaționalizarea comisiei oncologice interdisciplinare;
  • ž asigurarea standardului terapeutic tuturor pacienților oncologici, indiferent de vârstă, gen, origine, domiciliu sau statutul de asigurat;
  • ž acces transparent și mai rapid la tratament inovativ și crearea unui fond de inovație în sănătate;
  • ž creșterea accesului la servicii de îngrijire paliative, precum și oferirea de suport psiho-oncologic și onconutriție, o modalitate de îmbunătățire a calității vieții atât pentru pacientul oncologic, cât și pentru familie și cei apropiați (2023-2024);
  • ž operaționalizarea completă a programelor naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer (2023);
  • ž finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine țintite și cu șanse majore de vindecare (2023);
  • ž realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Național de Cancer;
  • ž realizarea unui fond de inovație în sănătate, care să ofere pacienților din România accesul rapid la cele mai noi terapii (2023-2026).

Prevenția în sănătate a reprezentat constant o direcție în care Administrația Prezidențială a solicitat asumarea ca prioritate zero pentru reforma sistemului de sănătate, având convingerea că numai educația pentru sănătate, importanța conștientizării prevenției și adoptării unui stil de viață sănătos pot avea pe termen lung efecte asupra speranței de viață, calității vieții și bunăstării. Este necesar să continuăm eforturile pentru susținerea prevenției ca prioritate pentru sustenabilitatea sistemului sanitar și pentru rezultate îmbunătățite de sănătate.

Valorificarea oportunităților de finanțare rămâne, de asemenea, crucială pentru reușita acestui demers și pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri și acces la tratament inovator.  Fondurile europene și finanțările disponibile în cadrul diverselor inițiative europene sunt oportunități care trebuie valorificate.

De asemenea, rămân esențiale în procesul de implementare investiția în infrastructură și echipamente, în resursa umană, în competențe și abilități, precum și flexibilizarea mecanismelor pentru stimularea investitiției în cercetare și inovare, planificarea și reconfigurarea la nivel teritorial ale capacităților de îngrijire și reabilitare oncologice.

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: