Interviu cu Lucian Heiuș, președinte Administrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Raportarea SAF-T (Standard Audit File for Taxation – Fișierul Standard de Audit pentru Taxe) este obligatorie pentru marii contribuabili, inclusiv companii multinaționale, de la 1 ianuarie 2022. „Beneficiile vor fi progresive, în sensul în care diminuarea poverii administrative va fi resimțită gradual, ca și impactul pozitiv de reducere a decalajului fiscal și al combaterii fraudei fiscale”, a explicat Lucian Heiuș. Noul design al Agenției este dezvoltat în jurul conceptului de management integrat al riscului și al monitorizării active a proceselor de activitate. În următorii patru ani, se va acționa pe trei direcții majore de acțiune, respectiv, continuarea parteneriatului cu contribuabilii, mediul academic și mediul de afaceri, adoptarea de soluții digitale integrate și, nu în ultimul rând, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Ce presupune raportarea SAF-T și care sunt principalele ei beneficii pentru stat? Care sunt previziunile în ceea ce privește reducerea deficitului de încasare a TVA?
SAF-T reprezintă unul dintre proiectele de bază ale ANAF, un pilon al procesului de transformare digitală, ce va permite un cadru echitabil pentru contribuabilii corecți, așa cum solicită și mediul de afaceri. Fișierul standard de control SAF-T reprezintă un instrument standardizat la nivel internațional ce vizează transferul de date financiar-contabile de la contribuabili către administrația fiscală. Constituie o metodă modernă care sprijină atât contribuabilii să se conformeze mai ușor și mai ieftin pe termen mediu (după faza inițială de implementare), cât și autoritățile fiscale să desfășoare controale mai eficiente pentru că au acces instantaneu la informații fiscale și, deci, posibilitatea de a acționa imediat, acolo unde este cazul.
Din perspectiva ANAF, implementarea fișierului SAF-T va aduce beneficii cu privire la: creșterea calității actului administrativ, facilitarea accesului inspectorilor fiscali la informații standardizate, simplificarea procedurilor de lucru în procesul de analiză a riscurilor și eliminarea redundanțelor din activitatea inspectorilor fiscali, îmbunătățirea abilităților și competențelor de utilizare a datelor și efectuarea de analize de risc comparative, reducerea timpului de derulare a inspecției fiscale, prin realizarea unui control documentar eficient și detaliat, reducerea timpului de răspuns la solicitările din partea contribuabililor și sporirea nivelului veniturilor colectate la Bugetul General Consolidat prin creșterea conformării la declarare și plată a tuturor categoriilor de venituri înregistrate contabil. Analizând experiența altor țări, reducerea decalajului fiscal la TVA a fost ca urmare a aplicării unui set integrat de măsuri ce a inclus implementarea SAF-T și a sistemului de facturare electronică, precum și alte reforme vizând legislația și administrarea fiscală și suntem optimiști că vor fi rezultate similare și pentru noi.
Reforme structurale
Ce măsuri își propune ANAF pentru îmbunătățirea gradului de colectare a taxelor de la companii?
Soluțiile pe care le avem în vedere sunt cuprinse în documentele programatice, respectiv: Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, Strategia ANAF pentru perioada 2021-2024, precum și în Programul Național de Redresare și Reziliență. În conformitate cu acestea, ANAF continuă procesul de reformă și modernizare, implementarea planurilor de eficientizare a activității și, nu în ultimul rând, colaborarea eficientă pe plan internațional și deschiderea către bunele practici adoptate de alte state.
Legea nr. 222/2021, aplicabilă din 30 iulie 2021, și-a propus intensificarea controalelor la contribuabilii care desfășoară operațiuni în unele domenii, printre care și cel farmaceutic, adică noi competențe de control în privința declarării și achitării taxei clawback. Care sunt rezultatele obținute la aproape un an de la implementare?
În funcție de nivelul riscului identificat, orice contribuabil poate fi selectat pentru inspecția fiscală, indiferent de categoria în care acesta este încadrat sau de domeniul în care își desfășoară activitatea. Zonele (domeniile, industriile) cu risc fiscal ridicat sunt stabilite întotdeauna în baza analizelor de risc proprii ale ANAF, ținând cont de datele deținute, respectiv de informațiile obținute din diverse surse (închise sau deschise). Activitatea de inspecție fiscală este orientată, preponderent, către contribuabilii care desfășoară activitate în domeniile cu influență în gapul de TVA, respectiv către contribuabilii care prezintă risc asociat prețurilor de transfer. ANAF a obținut un rezultat indirect prin conformarea voluntară a contribuabililor din domeniul farmaceutic prin transparentizarea modificărilor legislative și prin instrumentele folosite în interacțiunea cu contribuabilii, respectiv prin serviciile de asistență contribuabili.
Care sunt domeniile/sectoarele economiei cu cea mai mare evaziune fiscală și cum poate fi ea combătută?
Dintre acțiunile de monitorizare și control organizate la nivel național și semnificative din punctul de vedere al rezultatelor, se evidențiază următoarele: acțiunile de control în domeniul comerțului electronic, acțiunile de control având ca principal obiectiv dotarea cu AMEF cu jurnal electronic, acțiunile de control în zone comerciale cu risc fiscal semnificativ, respectiv piețe agroalimentare și alte zone comerciale similare, acțiunile de control la operatori economici care desfășoară activități de transport alternativ derulate prin platforma UBER, acțiunile de control în scopul impulsionării colectării veniturilor bugetare și acțiunile de monitorizare a transporturilor rutiere de mărfuri provenind din achiziții intracomunitare. Domeniile de activitate ale contribuabililor la care s-au stabilit cele mai mari prejudicii/creanțe datorate la bugetul de stat sunt comerțul cu produse nealimentare, produse accizabile, comerțul de produse alimentare, construcțiile, auto second-hand, activitățile de prestări servicii. Direcția generală antifraudă fiscală a luat măsuri în vederea combaterii fraudelor în aceste domenii prin propuneri de acte normative menite să sporească conformarea voluntară și obținerea mai rapidă a informațiilor necesare analizelor de risc fiscal, implicit utilizarea mai eficientă a resurselor de personal.
PNRR, una dintre cele mai mari oportunități din ultimii ani
Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare este cuprinsa în Componenta C8. Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii din PNRR. Care este bugetul alocat digitalizării, de când este disponibil și cum va fi cheltuit? Care vor fi efectele imediate ale digitalizării? Va contribui la o mai bună colectare a taxelor?
Digitalizarea asigură coordonarea eforturilor administrative cu modul în care contribuabilii utilizează tehnologia digitală, pentru a crește performanța serviciilor publice oferite în domeniul administrării fiscale și a reduce povara administrativă. Procesul de digitalizare va determina atingerea obiectivelor instituției privind îmbunătățirea conformării voluntare, combaterii evaziunii fiscale și creșterii eficienței colectării, asigurând atât scăderea costului colectării (la nivelul agenției), cât și a costului conformării (la nivelul contribuabililor). Digitalizarea oferă atât îmbunătățirea performanței administrației, cât și noi modalități de interacțiune cu contribuabilii, permițând administrațiilor să valorifice date care să ofere clienților servicii proactive noi, urmând a scădea atât costul colectării, cât și costul conformării. Pentru ANAF, PNRR a reprezentat una dintre cele mai mari oportunități din ultimii ani, oferind cea mai mare sursă de finanțare nerambursabilă de la înființarea instituției și până în prezent, de peste 291,4 milioane de euro, fără TVA, pentru implementarea unor reforme fundamentale necesare transformării sale. Prin intermediul PNRR, s-au dezvoltat măsuri extinse de reformă, de natură legislativă, organizatorică și care promovează schimbarea, sprijinite de o serie de investiții în digitalizare, având ca obiectiv final modernizarea ANAF, servicii performante și o colectare eficientă.
În egală măsură, PNRR a oferit cadrul de excelență pentru dezvoltarea unei serii de reforme structurale care vor remodela administrația fiscală și contextul în care aceasta evoluează.
Prin intermediul PNRR, am creionat și dezvoltat măsuri de reformă complexă, de natură legală, organizatorică sau care promovează schimbarea, sprijinite de o serie de investiții în digitalizare cu obiectivul final de modernizare și digitalizare a ANAF, astfel încât:
- să fie eficientizată colectarea veniturilor la bugetul general consolidat cu consecințe asupra creșterii ponderii veniturilor în PIB (cu 2,5 puncte procentuale până în trimestrul IV 2025, comparativ cu 2019) și
- să fie redus decalajul fiscal la TVA (cu 5 puncte procentuale până în trimestrul II 2026, comparativ cu 2019).
(ANAF și-a asumat prin Strategia pentru perioada 2021-2024 scăderea decalajului fiscal la TVA cu până la 10%, în baza reformelor, măsurilor și investițiilor (proiectelor) propuse de la nivel ANAF care se susțin și se completează reciproc).
Reforma ANAF va fi pusă în aplicare prin abordarea următoarelor paliere importante:
A. În zona serviciilor pentru contribuabili, furnizarea de servicii la distanță și, implicit, migrarea contribuabililor către mediul electronic constituie deziderate ale administrației fiscale asumate public din anul 2019.
În acest context, ANAF vizează în continuare dezvoltarea serviciilor pentru contribuabili și de noi funcționalități specifice serviciilor puse la dispoziție în prezent, la distanță, pentru a schimba interacțiunea administrației fiscale cu contribuabilii, asigurând în același timp asistență și alternative acolo unde accesul la internet și tehnologii este limitat.
Dezvoltarea și optimizarea proceselor de activitate care să vină în sprijinul contribuabilului, coroborat cu dezvoltarea serviciilor electronice, vor conduce, în egală măsură, la reducerea costurilor de conformare pentru contribuabili (povara administrativă) și de administrare (costul colectării pentru administrația fiscală).
Această componentă de reformă este susținută printr-o serie de investiții, pe două zone principale:
1.Servicii la distanță, cu investiții punctuale în:
- dezvoltarea Call Centerului (crearea unui număr unic de telefon la nivel național, extinderea gamei de servicii oferită în sistem self-service prin IVR, un nou serviciu – chat);
- implementarea unor facilități pentru interacțiunea cu contribuabilii (oferirea de servicii contribuabililor la sediile unităților fiscale cu prioritate în sistem self-service, modernizarea centralelor telefonice disponibile la sediul unităților fiscale).
- Servicii digitale, cu investiții punctuale în:
- dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi; (implementarea unui serviciu webinar dedicat asistenței contribuabililor; dezvoltarea funcționalităților pentru o comunicare la distanță personalizată (prin e-mail și video), introducerea unei posibilități de înregistrare on-line pentru anumite categorii de contribuabili);
- digitalizarea activității de valorificare și executare silită – crearea unei platforme de licitații on-line pentru valorificarea bunurilor imobile și a celor mobile cu valoare semnificativă;
- servicii de dezvoltare software pentru implementarea sistemului informatic One Stop Shop (OSS_RO), conform cerințelor intracomunitare și naționale;
- reproiectarea și optimizarea sistemului informatic – VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange Sistem).
B. Cel de-al doilea palier al reformelor este cel al introducerii unui tratament fiscal adaptat în funcție de riscul fiscal asociat fiecărui contribuabil și adaptarea/reproiectarea proceselor de administrare fiscală în consecință.
Ne propunem implementarea unui sistem integrat de management al riscurilor fiscale la nivelul întregii administrații fiscale, de către toate funcțiile administrației, prin înființarea unui sistem de identificare, planificare, evaluare și adaptare ale activităților din procesul de administrare fiscală, în conformitate cu riscurile fiscale identificate și permanent actualizate.
În acest sens, se va urmări capitalizarea investițiilor pe care ANAF le face în instrumentele și practicile de evaluare a riscului. În mod practic:
- vor fi rafinate și dezvoltate criteriile de risc fiscal;
- va fi definit un sistem de administrare a contribuabililor pe bază de clase de risc fiscal;
- va fi creat un sistem de identificare, planificare, evaluare și adaptare ale activităților în procesul de administrare fiscală, în funcție de riscurile fiscale identificate;
- va fi creat un registru electronic al riscurilor, un sistem care va conține riscurile identificate, categorii de risc, prioritizarea riscurilor, precum și răspunsul la fiecare risc în parte;
- va fi creat un profil unic de risc al contribuabilului, ceea ce va impune armonizarea riscurilor identificate la nivelul activităților de administrare, inspecție fiscală, vamală și de antifraudă fiscală.
Astfel, una dintre cele mai importante investiții în digitalizare, prevăzute în PNRR, care va susține operaționalizarea elementelor amintite, este realizarea unei platforme complexe de tip Big Data, prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date. Această investiție va permite:
- integrarea și valorificarea în termeni operaționali și analitici de volume mari de date (structurate și nestructurate);
- analiza și modelarea predictivă a acestora;
- automatizarea analizei riscului fiscal al contribuabililor.
De asemenea, avem în vedere investiții în digitalizare pentru susținerea proceselor de administrare curente, cum ar fi cele referitoare la sistemul de administrare al contribuabililor persoane juridice (centralizarea bazelor de date locale și crearea unei baze de date unice care să includă toate aplicațiile aferente), la sistemul de plăți al statului (TREZOR), dar și investiții punctuale legate de introducerea sistemului de facturare electronică sau a caselor de marcat electronice.
C. Cel de-al treilea palier al reformei instituționale se referă la transformarea digitală internă pentru asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei.
Introducerea digitalizării este considerată o abordare inteligentă pentru domeniile operaționale ale administrației fiscale, dar aceasta trebuie însă însoțită de o consolidare a capacității administrative necesare procesului de transformare digitală. Se va asigura cadrul tehnologic necesar tranziției către o administrație fiscală digitală prin trecerea infrastructurii hardware-software către noi tehnologii, creșterea numărului de echipamente IT utilizate în administrație, corelate cu procesele automatizate și prin dezvoltarea infrastructurii-suport necesare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologică continuă la nivelul centrelor de date ale MF.
La nivelul MF/ANAF, au fost parcurse în prealabil o serie de etape importante pentru a asigura cadrul implementării cu succes a programului, fiind realizate demersurile necesare creării cadrului administrativ pentru coordonarea implementării și monitorizării reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR, fiind definită și aprobată implementarea proiectelor prin ordine ale ministrului finanțelor, nominalizați managerii de proiect și stabilite echipele de proiect și atribuțiile acestora.
Proiectele incluse în reforma ANAF se află în etapa de pregătire, actualmente fiind în curs de definitivare documentele necesare demarării procedurilor de achiziții. Ele vor fi implementate în perioada 2022-2025, fiind proiecte complexe care adresează zone importante ale administrației fiscale. În ceea ce privește modalitatea de implementare, ANAF trebuie să realizeze un număr de 26 de ținte și jaloane, 3 dintre acestea au fost deja atinse în avans.
de Valentina Grigore