
Cercetătorii susținuți de UE analizează cele mai eficiente modalități de a reduce la minimum răspândirea bolilor infecțioase în mediile de îngrijire medicală.
Ce se poate face pentru a reduce la minimum răspândirea infecțiilor în spitale și în centrele de îngrijire pe termen lung (LTCF)? Un nou studiu sprijinit de proiectul PrIMAVeRa, finanțat de UE și de industrie, arată că soluția constă în concentrarea asupra așa-numiților supercontactori - asistentele și pacienții care intră în contact cu un număr disproporționat de mare de persoane susceptibile. Potrivit studiului, intervențiile concentrate asupra acestor supercontactori pot contribui la controlul infecțiilor și la reducerea răspândirii bolilor infecțioase în unitățile sanitare. Spitalele și LTCF-urile sunt puncte fierbinți pentru răspândirea bacteriilor și a virusurilor. De fapt, transmiterea agenților patogeni, cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), depinde în mare măsură de frecvența și natura contactului dintre pacienți și personal. Combinând modelarea matematică și datele privind interacțiunile de proximitate în cadrul serviciilor medicale, cercetătorii au încercat să investigheze în ce măsură cunoașterea rețelei de contacte poate ajuta la identificarea intervențiilor care reduc în mod eficient colonizarea cu MRSA.
Este mai probabil ca persoanele colonizate de MRSA să fie infectate cu agentul patogen, care este dificil de tratat cu antibiotice. "Prin prevenirea colonizării reducem riscul de infecție", a explicat autorul principal al studiului, dr. Quentin Leclerc, Institut Pasteur, Franța. "Practic, cel mai bine este să prevenim focul chiar să înceapă în primul rând, în loc să fim nevoiți să îl oprim mai târziu!". Folosind un studiu de simulare extins, echipa de cercetare a examinat impactul potențial a trei intervenții diferite asupra incidenței colonizării cu MRSA. Prima a fost realocarea personalului, care a implicat reducerea numărului de pacienți cu care fiecare membru al personalului a intrat în contact. A doua s-a referit la măsuri de precauție de contact consolidate, cum ar fi purtarea de mănuși sau o mai bună respectare a igienei mâinilor, care au redus transmiterea de la pacient la personal și de la personal la pacient. A treia intervenție a fost vaccinarea pentru a oferi persoanelor vaccinate protecție parțială împotriva bacteriei MRSA. Simularea a relevat faptul că intervențiile pot da cele mai bune rezultate dacă vizează asistentele medicale și pacienții supercontactori.
"Aceasta include atât supercontactori bazați pe frecvență (cu cel mai mare număr de contacte unice), cât și supercontactori bazați pe durată (cu cel mai lung timp cumulat petrecut în contact)", afirmă autorii în studiu. În timp ce s-a constatat că realocarea completă a personalului a redus ratele de colonizare cu până la 40 %, vizând doar cele 180 de asistente medicale (din cei 236 de membri ai personalului incluși în studiu) s-a obținut o reducere de 30 %. În mod surprinzător, măsurile de precauție de contact consolidate care vizează doar cele 180 de asistente medicale au fost mai eficiente decât chiar realocarea întregului personal, ceea ce a dus la o scădere de 45 % a ratelor de colonizare cu MRSA. În ceea ce privește vaccinarea, cea mai eficientă strategie a fost vaccinarea supercontactatorilor de pacienți pe bază de durată, care a redus rata de colonizare cu 23 %. Dr. Leclerc declară: "În timp ce acest studiu s-a concentrat pe MRSA, rețelele de contact între personal și pacienți din spitale și alte unități de îngrijire pe termen lung joacă, de asemenea, un rol esențial în transmiterea altor boli, cum ar fi COVID-19 și gripa. Prin urmare, identificarea supercontactatorilor din diferite medii de asistență medicală ar îmbunătăți substanțial intervențiile pentru a opri răspândirea bolilor infecțioase. Pentru a clarifica acest lucru, intenționăm să repetăm această lucrare cu alți agenți patogeni, în diferite instituții de sănătate." Proiectul se încheie în 2026.
PrIMAVeRa este sprijinit de programul Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI), un parteneriat între Uniunea Europeană și industria farmaceutică europeană..
Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.
De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.
Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam
© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate