
Interviu cu prof. dr. Dafin Fior Mureșanu, președintele Comisiei de Neurologie din Ministerul Sănătății și al Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNRS).
Prevalența afecțiunilor neurologice este deosebit de ridicată peste tot în lume, accidentul vascular cerebral (AVC) fiind cea mai frecventă patologie neurologică. În România, AVC reprezintă a treia cauză de mortalitate, după bolile cardiovasculare și cancer. O problemă majoră este, de asemenea, incidența crescută a AVC în rândul populației cu vârstă sub 30 de ani. Un alt aspect demn de luat în considerare atunci când discutăm această problematică este dizabilitatea la nivelul supraviețuitorilor – aproximativ o treime dintre pacienții care suferă un AVC rămân cu un anumit grad de dizabilitate, atrage atenția prof. dr. Dafin Fior Mureșanu.
Accidentul vascular cerebral/ bolile neurologice generează deficite serioase. Care sunt pașii care trebuie îndepliniți, legislativ și din punctul de vedere al resursei umane, pentru ca situația pacienților să fie îmbunătățită?
Deși au existat demersuri importante pentru a îmbunătăți standardele de îngrijiri la nivel național, precum extinderea centrelor în care se pot realiza proceduri endovasculare, România mai are de parcurs mai multe etape pentru a aborda impactul bolii asupra pacientului, familiei și societății.
Recuperarea neurologică, concept sinonim cu neuroreabilitarea sau neurorecuperarea, este una dintre zonele slab deservite la nivel de servicii oferite populației din România. Consolidarea acestei arii terapeutice ar putea ameliora semnificativ calitatea serviciilor destinate AVC la nivel național. Neurorecuperarea presupune un proces terapeutic complex, prin care se realizează recuperarea capacităților fizice, cognitive, emoționale și psiho-sociale într-un anumit grad, în funcție atât de rezerva biologică a pacientului, cât și de complexitatea și tipul leziunii. De asemenea, este important să ținem cont și de reintegrarea socială și profesională a pacienților. Primii pași pentru acoperirea acestei nevoi mai puțin adresate până în prezent ar putea fi dezvoltarea programelor de formare multidisciplinară pentru specialiști în acest domeniu. Din perspectiva finanțatorului, trebuie reținut faptul că utilizarea intervențiilor farmacologice și nefarmacologice cost-eficace pentru neurorecuperare după AVC au potențialul de a reduce povara economică a bolii, inclusiv la nivelul costurilor societale, dar mai ales de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
Urmărind o paradigmă terapeutică integrativă, procesul trebuie să implice, pe lângă neurologi, și medici specializați în reabilitare (recuperare), medicină fizică şi balneologie (RMFB), medicină de urgență, medicină internă, neurochirurgie, cardiologie, chirurgie vasculară, dar și fiziokinetoterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, logopezi, asistenți sau asistenți sociali. Mai mult, pentru a ajunge la dezideratul unanim acceptat al inversării piramidei serviciilor de sănătate, medicina primară ar trebui implicată ca actor-cheie în prevenția AVC.
Nu în ultimul rând, este esențială prioritatea organizării unităților de urgențe neurovasculare în sistemul medical, atât pentru asigurarea diagnosticului și tratamentului adecvat al pacienților cu AVC la standardele de aur ale domeniului, cât și pentru consolidarea și extinderea infrastructurii existente. Această abordare necesită un spațiu într-o secție de spital dedicat exclusiv tratării pacienților cu AVC și existența unui program complex de neuroreabilitare derulat în prezența unei echipe multidisciplinare. Deși astfel de unități există în România, acestea sunt prea puține pentru a acoperi nevoia la nivel național.
Recuperarea neurologică poate îmbunătăți adesea funcția, poate reduce simptomele și îmbunătăți bunăstarea pacientului. Care ar fi criteriile unui program de recuperare neurologică unitar la nivel național? Cum se poate realiza un astfel de program?
Abordarea integrativă, ținând cont atât de recuperarea fizică, cât și cea cognitiv-emoțională, generează cele mai bune rezultate pentru pacient. Este importantă prioritatea extinderii programelor educaționale, cât și definirea unei curricule la nivel european. O necesitate este reorganizarea activității de neurorecuperare în sistemul de sănătate, susținută de dezvoltarea unui program național de formare în domeniu și de crearea compartimentelor de recuperare în toate secțiile de neurologie. Pentru aceasta, este nevoie de specialiști în domeniile respective. Introducerea din punctul de vedere al reglementării oficiale a acestei competențe, cât și definirea cunoștințelor necesare unui specialist în recuperare neurologică (generarea unui status oficial) sunt pași importanți în procesul de a obține rezultate sustenabile.
Un pas important este reprezentat de dezvoltarea programelor educaționale și de uniformizare a standardelor și parametrilor de lucru în toate unitățile. Alături de aceasta, extinderea programului de tromboliză intravenoasă la pacienții cu AVC și prioritate pentru tratamentul în unitățile din țară reprezintă progrese vitale în recuperarea neurologică. Sarcina dezvoltării programelor de neuroreabilitare ar trebuie să fie susținută și de comunitățile locale, și de întreprinzătorii privați. De altfel, crearea de unități mobile ar putea asigura neuroreabilitarea pacientului la domiciliul acestuia, în cazul în care acesta nu are posibilitatea de deplasare.
Accesul la inovație
La nivel global, neurologia este marcată permanent de noutăți, atât din punctul de vedere al tehnicilor medicale, cât și din cel al terapiilor. Cum pot avea acces pacienții români la aceste tehnici și, mai ales, la terapiile inovatoare?
Accesul pacienților români la terapiile inovatoare reprezintă o problemă importantă care necesită soluții sustenabile, stabilirea de priorități și investiții semnificative. Abordările pot include instituirea unor registre electronice pentru pacienți, colaborarea cu lideri din domeniul sănătății, oameni de știință, experți în domeniul sănătății, cât și cu organizațiile din domeniu. Este importantă susținerea pacienților pe parcursul procesului terapeutic prin programe de suport, accesul acestora și al aparținătorilor la informații pertinente, cât și ajutarea acestora în înțelegerea etapelor tratamentului. Este necesar să fie considerate priorități, de către Casă Națională de Asigurări de Sănătate, aceste inițiative, cât și includerea medicațiilor inovatoare în lista medicamentelor asigurate de stat.
Pași importanți includ debirocratizarea procesului și includerea pacienților în studii clinice la nivel european. De asemenea, este importantă fluidizarea politicilor publice de sănătate, cu susținerea structurilor medicale private și de stat. În tot acest proces este esențială colaborarea între partenerii din instituții publice și private, implicarea asociațiilor de pacienți, cât și o bună coordonare și implementare la nivel național. Un pas important este reprezentat de efectuarea unor studii clinice transparente cu o abordare mai fluidă și de dezvoltarea unor programe de pregătire în studii clinice a personalului medical.
Recuperarea PostCOVID-19
Infecția cu SARS-CoV-2 poate afecta puternic sistemul nervos. Ce măsuri se pot implementa pentru depistarea persoanelor cu astfel de afecțiuni și recuperarea lor?
Infecția cu SARS-CoV-2 la unii pacienți poate afecta sistemul nervos central si periferic. De obicei, pierderea mirosului și/sau a gustului, precum și cefaleea sunt prezentate drept consecințe ale afectării sistemului nervos. În realitate, aceste simptome sunt indirecte, ele fiind prezente și în alte tipuri de viroze. Există însă riscul unei afectări directe sau prin mecanisme de tip inflamator și imunologice (mai frecvent) ale sistemului nervos central și periferic. O cauză ar putea fi răspunsul inflamator difuz în organism asociat cu infecția și lezarea vaselor de sânge.
Abordarea ar trebui să includă o serie de investigații pentru a determina existența unei afecțiuni, cum ar fi RMN cerebral, examen LCR, electroencefalogramă (EEG), electromiografie (EMG). Este foarte importantă, în această abordare, existența aparaturii performante și a unei echipe de medici competenți. În general, tratamentul este simptomatic. Somnul este necesar pentru refacerea creierului și ameliorarea simptomelor.
Pacienții beneficiază cel mai mult de pe urma unei abordări preventive. Este vitală păstrarea unor măsuri de siguranță a personalului medical și a pacienților, incluzând accesul la dezinfectant, obligativitatea purtării măștilor și a echipamentului de protecție, precum și instituirea unor reguli legate de igiena mâinilor și a spațiilor.
Mai mult, este important să acordăm atenție recuperării după COVID-19, în special în cazul reapariției simptomelor, și încurajării pacienților în vederea prezentării de urgență la medic, chiar și în cazul reapariției celor mai mici simptome. În plus, este necesară monitorizarea pacienților care încă prezintă probleme.
Sperăm ca studiile viitoare să ducă la o mai bună înțelegere a mecanismelor biologice și la identificarea unor noi opțiuni terapeutice. Pregătirea medicilor spre o abordare bazată pe precauție, chiar în cazul lipsei altor simptome la pacienți (respiratorii), cât și izolarea pacienților posibil infectați sunt etape importante în abordarea problemei. Alte componente importante se leagă de dezvoltarea de ghiduri clinice, monitorizarea timpurie și de durată, dezvoltarea unei echipe multidisciplinare și evaluarea pacienților, urmată de recomandarea investigațiilor. Tulburările motorii ar trebui adresate în funcție de nevoile pacienților, iar recuperarea ar trebui să fie progresivă, până la câteva săptămâni, utilizând antrenamentele pe grupe de mușchi, pentru a reduce oboseala și astenia. Este importantă colaborarea neurologului cu un medic specialist în recuperare. Se pot utiliza kinetoterapia și exercițiile fizice specifice, incluzându-le pe cele respiratorii. Este importantă și monitorizarea aportului de oxigen în timpul recuperării. Componenta psihologică joacă un rol fundamental, deoarece majoritatea pacienților prezintă tulburări emoționale generate de boală.
de Valentina Grigore