Interviu cu Mircea Timofte, președinte Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR)

Asistenții medicali și moașele joacă un rol esențial în asigurarea îngrijirilor de calitate, în special în situații de urgență, unde rapiditatea și expertiza sunt cruciale. Astfel, „deficitul de personal calificat din acest sector are un impact profund asupra funcționării și sustenabilității sistemului de sănătate. Lipsa personalului calificat afectează direct atât calitatea, cât și accesibilitatea serviciilor medicale, generând multiple consecințe negative”, atrage atenția Mircea Timofte.

 Criza asistenților medicali este prezentă peste tot în lume, în aproape toate sistemele de sănătate. Rapoarte ale OMS estimează un deficit de 4,5 milioane de asistenți medicali și de 0,31 milioane de moașe până în anul 2030. Care este, la acest moment, situația în România în ceea ce privește asistenții medicali și moașele?

Criza asistenților medicali și a moașelor reprezintă o provocare majoră pentru România, așa cum se întâmplă și la nivel global. Conform rapoartelor recente, numărul de asistenți medicali și moașe raportat la populația generală în România este sub media Uniunii Europene, iar această discrepanță se resimte cel mai acut în mediul rural, unde multe comunități au acces limitat la servicii de îngrijire primară și de urgență. Ministerul Sănătății a susținut mai multe inițiative în domeniul resurselor umane, precum Strategia multianuală pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030, adoptată prin HG 854/2022, care are scopul de a ghida eforturile de planificare în ariile cu vulnerabilități. De asemenea, am urmărit, cu sprijinul Ministerului Sănătății, să îmbunătățim în raport cu cele mai bune practici și recomandările internaționale, exercitarea profesiei de asistent medical și moașă în România.

În ciuda eforturilor autorităților de a implementa măsuri pentru atragerea și menținerea personalului medical, deficitul rămâne semnificativ. Migrarea asistenților medicali către alte state europene, unde condițiile de muncă și remunerațiile sunt mai avantajoase, continuă să afecteze profund sistemul de sănătate din România. Mai mult, un procent considerabil dintre profesioniștii activi se apropie de vârsta de pensionare, iar capacitatea de integrare în sistem a noilor generații nu reușește să compenseze pierderile.

Această criză este amplificată de probleme structurale și de lipsa de personal în zonele mai puțin dezvoltate, unde nevoia de asistenți medicali și moașe este semnificativă.

Rapoarte internaționale dedicate precum „State of the World’s Nursing”, elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în colaborare cu Consiliul Internațional al Asistenților Medicali (ICN), subliniază nevoia urgentă de acțiuni coordonate pentru a aborda deficitul global de asistenți medicali și moașe. Aceste documente reprezintă o resursă valoroasă pentru fundamentarea strategiilor naționale și internaționale în vederea redresării situației și a consolidării sistemului de sănătate.

În prezent, comunitatea globală colectează date pentru elaborarea unei noi ediții a acestui raport global și sunt onorat să fiu membru al comitetului internațional de monitorizare a acestei inițiative, care urmează a fi lansată în aprilie 2025. Raportul, care va include date actualizate post-pandemice, va evidenția impactul acestei crize asupra forței de muncă din domeniul sănătății și va propune direcții strategice pentru politici mai eficiente.

Ținând cont că asistenții medicali și moașele acordă îngrijiri în situații de urgență și asigură durabilitatea sistemelor de sănătate, care este impactul crizei de personal din acest sector asupra sistemului de sănătate?

Asistenții medicali și moașele joacă un rol esențial în asigurarea îngrijirilor de calitate, în special în situații de urgență, unde rapiditatea și expertiza sunt cruciale. Deficitul de personal calificat din acest sector are, fără îndoială, un impact profund asupra funcționării și sustenabilității sistemului de sănătate. Lipsa personalului calificat afectează direct atât calitatea, cât și accesibilitatea serviciilor medicale, generând multiple consecințe negative.

Criza de personal determină supraîncărcarea celor care sunt activi în sistem, ceea ce duce la oboseală excesivă, erori medicale și epuizare profesională (burn out), afectând implicit satisfacția pacienților și motivația personalului. În al doilea rând, situațiile de urgență, unde rapiditatea și competența sunt critice, sunt grav afectate de lipsa de personal, ceea ce poate avea consecințe fatale. În același timp, accesibilitatea îngrijirilor este considerabil redusă, mai ales în regiunile rurale sau în spitalele din zonele mai puțin dezvoltate, unde resursele sunt deja limitate.

Acest context subminează sustenabilitatea sistemului de sănătate și crește presiunea asupra altor categorii de personal medical, afectând întregul ecosistem al îngrijirilor de sănătate. Pandemia de Covid-19 a reprezentat o pledoarie dramatică pentru prioritizarea investiției în sistemul de sănătate și în personalul medical.

Pentru a limita efectele acestei crize de personal, mulți analiști ai fenomenului amintesc de măsuri precum formare profesională, noi angajări și stimularea rămânerii în sistem. Care credeți că sunt cele mai potrivite? Există și alte soluții? 

Într-adevăr, aceste direcții, considerate tradiționale în literatura de specialitate, vizează:

• Creșterea investițiilor în formarea și retenția personalului medical, inclusiv prin îmbunătățirea condițiilor de muncă.
• Implementarea de strategii de redistribuire echitabilă a resurselor umane pentru a asigura accesul la îngrijiri medicale în toate regiunile.
• Susținerea inițiativelor de educație continuă, specializare sau atestate de studii complementare, pentru ca asistenții medicali și moașele să fie bine pregătiți pentru provocările actuale.

Este esențial ca autoritățile să colaboreze cu organizațiile profesionale și sectorul privat, adaptând aceste soluții la realitățile actuale.

Recrutarea și reținerea unui număr suficient de asistenți medicali și moașe reprezintă o prioritate esențială pentru a răspunde nevoilor actuale ale sistemului de sănătate. Totuși, această sarcină rămâne o provocare semnificativă, mai ales în contextul crizei și instabilității economice, când investițiile în sectorul sănătății sunt adesea reduse. Realismul financiar trebuie să fie echilibrat cu o viziune strategică pe termen lung, având în vedere că resursa umană constituie coloana vertebrală a oricărui sistem de sănătate.

Este imperativ ca liderii din domeniul sănătății și factorii de decizie să recunoască rolul critic al resursei umane și să acorde prioritate investițiilor în acest domeniu. Investiția în asistenți medicali și moașe nu este doar o nevoie imediată, ci și o strategie sustenabilă pentru eficiența și reziliența sistemului de sănătate.

În ceea ce privește formarea profesională, sunt esențiale două direcții principale: consolidarea calității și adaptarea la nevoile actuale. Deși România pregătește un număr semnificativ de asistenți medicali și moașe, calitatea formării profesionale, în special în cadrul învățământului postliceal, rămâne o provocare majoră. Este necesară implementarea unor inițiative dedicate îmbunătățirii standardelor educaționale, cu accent pe creșterea calității formării profesionale și dezvoltarea continuă a competențelor, astfel încât profesioniștii să fie bine pregătiți pentru cerințele dinamice ale pieței muncii. Referitor la formarea profesională continuă, este crucial să se dezvolte competențe în domenii sensibile, cum ar fi: relația cu pacientul, educația pentru sănătate și prevenția și promovarea unui stil de viață sănătos.

Un aspect deosebit de important îl constituie implicarea activă a asistenților medicali în inițiative care promovează sănătatea începând de la cele mai fragede vârste. Prin furnizarea unei educații accesibile și adecvate comunităților, aceștia pot contribui semnificativ la prevenție și la îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației.

Alte soluții care ar putea sprijini răspunsul la criza de personal includ:

1. Utilizarea tehnologiei

Implementarea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi instrumentele digitale pentru monitorizarea pacienților sau automatizarea proceselor administrative, sprijină activitatea asistenților medicali, reducând astfel volumul de muncă suplimentar. Suntem parte a unui grup de lucru sub coordonarea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care lucrează la elaborarea unei strategii de digitalizare în sănătate. Mai mult, consider că utilizarea tehnologiei contribuie și la eficientizarea proceselor prin politici bazate pe dovezi. În acest context, am dezvoltat:

• O platformă electronică unică dedicată membrilor OAMGMAMR, care centralizează informațiile și procesele administrative.
• O platformă gratuită pentru cursuri de educație medicală continuă, oferind membrilor noștri acces la resurse moderne și actualizate pentru dezvoltarea profesională.

2. Crearea unor condiții de muncă mai bune

Un mediu de lucru sigur, prietenos și bine organizat este esențial pentru retenția personalului în domeniul sănătății. Printre măsurile prioritare se numără:

• Reducerea volumului de muncă printr-o repartizare echitabilă a sarcinilor.
• Îmbunătățirea echipamentelor disponibile pentru a sprijini activitatea asistenților medicali.
• Simplificarea procedurilor pentru creșterea eficienței proceselor de îngrijire.

În acest context, derulăm în prezent un proiect dedicat simplificării protocoalelor de îngrijire, în colaborare cu parteneri din Spania. De asemenea, am sprijinit dezvoltarea leadershipului în rândul asistenților medicali printr-un proiect realizat cu implicarea factorilor interesați naționali și cu sprijinul RCSI Dublin, oferind acces la practici avansate și expertiză internațională.

Pentru a combate burnout-ul și stresul în rândul personalului medical, am implementat programe de training axate pe dezvoltarea competențelor soft. Aceste inițiative urmăresc îmbunătățirea capacității de gestionare a situațiilor dificile și a comunicării cu pacienții, contribuind astfel la crearea unui mediu de lucru mai eficient, mai prietenos și mai satisfăcător pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

      3. Consolidarea rolului moașei în comunitate

Un domeniu prioritar îl reprezintă întărirea rolului moașelor în comunitate, o direcție în care cooperăm cu OMS. În anul 2023, împreună cu Biroul de țară al OMS în România, am organizat un eveniment regional dedicat acestui subiect, evidențiind importanța crucială a moașelor în sănătatea comunității. Acestea contribuie semnificativ la educația pentru sănătate, prevenție, sănătatea publică și, în mod special, la sănătatea maternă și infantilă, unde rolul lor este fundamental.

Prin consolidarea unor astfel de inițiative, profesioniștii din domeniul sănătății pot oferi sprijin esențial comunităților, contribuind astfel la îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației.

              4. Promovarea colaborării internaționale

OAMGMAMR este membru în rețele internaționale de prestigiu dedicate asistenților medicali, precum Consiliul Internațional al Asistenților Medicali (ICN), încă din anul 2015. Totodată, din 2007, am fost membrii fondatori ai Consiliului European al Asistenților Medicali (ENC), o rețea importantă de autorități de reglementare. Colaborăm strâns cu organizații internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), prin derularea de proiecte comune și sprijinirea diverselor inițiative. De asemenea, am încheiat acorduri bilaterale pentru schimburi de experiență și expertiză profesională. Printre partenerii noștri se numără organizații din Spania, Israel și Irlanda, iar în prezent ne concentrăm pe extinderea colaborărilor cu Italia, Franța și Regatul Unit, țări în care activează un număr semnificativ de profesioniști români. Am stabilit parteneriate strategice cu Coreea de Sud și Iordania și continuăm să negociem noi colaborări. În același timp, sprijinim alte state prin expertiza noastră. De exemplu, am primit delegații din Sud-Estul Europei, interesate de modelul românesc al sistemului de sănătate. În cadrul SEEHN (Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est), sprijinim procesul de aderare al membrilor prin inițiative precum TAIEX, iar împreună cu ICN prin programul ODENNA, contribuim la dezvoltarea regiunii africane prin programe de mentorat pentru organizațiile de asistenți medicali.

De asemenea, avem dialog constructiv cu ambasadele unor state partenere, colaborând la implementarea unor proiecte care susțin dezvoltarea profesiilor de asistent medical și moașă și îmbunătățirea calității actului medical.

Toate aceste inițiative ne permit accesul la cele mai bune practici internaționale și contribuie la creșterea vizibilității României pe scena globală. Ne angajăm să continuăm extinderea acestor colaborări, aducând beneficii semnificative atât profesioniștilor noștri, cât și partenerilor noștri internaționali.

Aș vrea să amintesc și despre Declarația de la București - un document fundamental în a trasa provocările cu care ne confruntăm și identificarea de soluții. Astfel, în octombrie 2024, România a fost gazda unui eveniment de referință pentru profesia de asistent medical, „Nursing Legacy: ICN at 125 – Celebrating, Recognizing and Shaping our Collective Future”, desfășurat cu ocazia aniversării a 125 de ani de la înființarea Consiliului Internațional al Asistenților Medicali (ICN).

Organizat de OAMGMAMR, în parteneriat cu ICN, evenimentul a reunit peste 90 de reprezentanți ai organizațiilor internaționale de profil, instituții europene, autorități din 50 de țări și 300 de asistenți medicali români, alături de oficiali din domeniul executiv, legislativ și academic. Conferința a avut ca obiectiv recunoașterea contribuției fundamentale a asistenților medicali români în dezvoltarea sistemului de sănătate și a politicilor publice, atât la nivel național, cât și internațional.

Evenimentul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, a fost organizat în parteneriat cu Ministerul Sănătății și comisiile parlamentare pentru sănătate și a beneficiat de sprijinul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Această conferință a continuat seria de acțiuni dedicate susținerii profesiei de asistent medical, derulate în 2023 sub patronajul Ministerului Sănătății. Acțiunile au inclus organizarea, la București, a reuniunii Asistenților Șefi, Moașelor Șefe și Punctelor Focale din Statele Membre ale OMS, precum și a Centrelor Colaboratoare ale OMS. Reuniunea a avut loc în marja Conferinței de nivel înalt privind resursele umane în sănătate, organizată de OMS și găzduită de România în martie 2023.

În cadrul evenimentului aniversar ICN, a fost adoptată Declarația de la București, un document strategic, cum spuneam, ce identifică provocările actuale ale profesiei și trasează direcțiile pentru viitor. Aceasta subliniază importanța adoptării unor măsuri concrete pentru a răspunde nevoilor pacienților și pentru a sprijini profesia de asistent medical. Printre prioritățile enunțate se regăsesc:

• Creșterea investițiilor publice în sprijinul profesiilor de asistent medical și moașă.
• Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG) și Acoperirii Universale cu Servicii de Sănătate (UHC).
• Planificarea sustenabilă a forței de muncă din domeniul sănătății.
• Îmbunătățirea condițiilor de muncă și extinderea competențelor asistenților medicali.
• Promovarea leadership-ului în profesie.
• Valorificarea tehnologiilor și a sănătății digitale.

Declarația accentuează necesitatea unei colaborări internaționale pentru sprijinirea profesiei de asistent medical și pentru crearea unui viitor sustenabil. Documentul evidențiază, de asemenea, rolul critic al asistenților medicali în gestionarea provocărilor globale contemporane, precum schimbările climatice, migrația și conflictele internaționale.

Sunt convins că Declarația de la București va reprezenta un punct important pentru transformarea profesiei și pentru asigurarea unui viitor sustenabil al sistemului de sănătate. Doar prin acțiuni concertate și investiții consistente se poate asigura un sistem de sănătate rezilient și sustenabil, capabil să răspundă nevoilor populației în mod eficient și echitabil.

Bogdan Guță