Reprezentanţii ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente) şi APMGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România) cer autorităţilor revizuirea imediată a modului de finanţare a deficitului în creştere al sistemului de sănătate, în condiţiile în care nivelul taxei clawback a ajuns la un nivel nesustenabil. Astfel, actualizarea bugetului de referinţă la nivelul consumului real, introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback şi actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate şi distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de comercializare a medicamentelor se află pe lista propunerilor făcute de aceştia.      

 „În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă întreaga diferenţă între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură de control a bugetului într-o povara fiscală care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenţă şi predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât şi lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată de 6 ani, ceea ce înseamnă un impact negativ economic şi social puternic”, a declarat Călin Gălăşeanu, Preşedintele ARPIM.

Taxa clawback a ajuns, pe trimestrul 4 al anului 2013, la un nivel de 20% din vânzările medicamentelor compensate, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 30% faţă de celelalte trimestre. Aceasta nu este susţinută de evoluţia pieţei în condiţiile în care bugetul de referinţă pentru calculul taxei clawback este la nivelul consumului de medicamente din anul 2011.

Dragos Damian, preşedintele APMGR, avertizează că subfinanţarea sistemului de sănătate ameninţă să împiedice accesul românilor la tratamente farmaceutice noi, să elimine de pe piaţă medicamentele cu preţ accesibil şi să anuleze investiţiile industriei în capacitate de producţie şi dezvoltare. ,,Mentinerea acestei taxe, în forma actuală, poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente şi prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente, care vor fi nevoite să amâne sau să anuleze investiţiile în capacităţile de producţie locală”, a subliniat acesta. El a adăugat că "în ultimii 2-3 ani au dispărut de pe piață aproximativ 1.000 de medicamente care au fost înlocuite cu altele mai scumpe, ceea ce este în detrimentul pacientului. Vorbim despre toate ariile terapeutice. În fiecare zi dispar medicamente ieftine din portofoliul producătorilor".

Situaţia nu pare să se schimbe în condiţiile în care pentru anul 2014 s-au alocat aproximativ 6,6 miliarde lei, iar consumul se ridică la 8 miliarde de lei, fără a lua în calcul actualizarea listei de medicamente compensate.

ARPIM si APMGR atrag atenţia asupra faptului că, în condiţiile în care bugetul alocat sistemului de sănătate în România rămâne mult sub media europeană, aşa cum este în prezent, şi în condiţiile actualizării listei medicamentelor compensate, finanţarea deficitului exclusiv de către producatori, prin taxa clawback, este imposibilă.

RECOMANDĂRI:

1. Actualizarea nivelului de referinţă pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru anul 2014, această referinţă trimestrială trebuie să fie de cel puţin 1,95 miliarde RON cu TVA sau 1,79 miliarde RON fără TVA.
2. Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, de la 1 ianuarie 2014, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. Contribuţia va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator).
3. Actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preţ/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar.
4. Adoptarea unei Strategii Naţionale care să ducă la creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul mediu european în următorii 3  ani.