Este una dintre personalitățile recunoscute ale medicinii românești, profesor universitar, membru al unor reputate societăți și academii internaționale, președintele Societăţii Române de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie. Ar fi putut profesa cu succes oriunde în lume, dar de 11 ani este şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Elias, pe care a dezvoltat-o “aproape de la zero”.
Interviu cu prof. univ. dr. Radu Vlădăreanu, realizat de dr. Cornelia Scărlătescu.
Domnule Profesor, sunteţi o personalitate în medicina românească. Care au fost provocările principale în cariera Dumneavoastră profesională?
Aș începe cu cea mai importantă. În 2002, Profesorul Oprescu a avut ideea genială de a revigora Spitalul Elias, un spital cu accesibilitate redusă la vremea aceea, și și-a dat seama că singurul mod era să îl transforme în spital universitar. Am preluat aproape de la zero acest serviciu. În 2002 era doar o naștere pe săptămână, în timp ce acum avem și câte 2.500 de nașteri pe an (aproximativ 48 de nașteri pe săptămână, n.r.). Progresul este evident. Aceasta a fost cea mai mare provocare, mai ales că am creat o bază de învățământ pentru studenți și rezidenți și am reorganizat serviciul în așa fel încât să deschidem porțile clinicii pentru pacientele care își căutau sănătatea în sfera obstetricii sau ginecologiei. Nu a fost ușor. Dar, evident, am reușit. Am adus oameni tineri cu deschidere față de lucrurile noi, i-am lăsat să opereze de la început tot și, astfel, s-au putut dezvolta. Acesta este motivul pentru care rezidenții noștri nici nu vor să plece de aici, deoarece au posibilitatea să își exercite meseria din primii ani de rezidențiat, exact că în Occident, și să învețe fără a fi îngrădiți.
Maternitatea dispune de un know-how avansat, eficiența este maximă și, în 2-3 zile, lăuzele cu copiii pot să părăsească spitalul în condiții bune. În plus, în domeniul ginecologiei, beneficiem de un serviciu de oncologie foarte bun. În aceeași locație, putem efectua atât chimioterapie, cât și radioterapie, un avantaj față de alte clinici de profil.
Cazurile de malpraxis sunt tot mai frecvente în ultima perioadă, mai ales în privința nașterilor. Care sunt provocările unui medic obstetrician, astăzi?
În obstetrică, vorbim despre dorința de a reuși să aduci gravida în punctul în care nașterea să se desfășoare în condiții de siguranță, să plece cu bine acasă alături de copil, actul medical să se desfășoare fără incidente. Incidentele sunt și vor apărea încontinuu, importantă este atenția pe care o dai fiecărui detaliu, prevenției; trebuie evitate gesturile inutile, conform principiului primum non nocere. Să fie lumea cât se poate de mulțumită, să existe un dialog cât mai cald și mai bun cu pacienții, să renunțăm la nepăsare și la neglijență.
Eu sunt și în Comisia superioară de disciplină a CMR, forul suprem unde se finalizează dosarele de reclamații, rezoluțiile fiind definitive, și am ocazia, în acest domeniu, să văd multe lucruri.
..mă îngrozesc și eu, realmente, de nepăsare, de lipsa de dialog, de lipsa de comunicare cu pacientul. A ști să vorbești cu pacientul, pentru a explica o situație unor oameni din toate păturile sociale, a te purta normal, civilizat și a arăta compasiune față de pacient ar rezolva peste 90% din cazurile de reclamații. Din păcate, încă există aroganță, indolență, iar aceste lucruri sunt taxate de pacienți.
Dar numai aroganţa şi indolenţa sunt incriminate, nu există şi lipsa de ştiinţă, de pregătire profesională?
Există şi lipsa de pregătire profesională, cu siguranţă, dar cred că atunci când nu ai timp să te pregăteşti ai putea să fii, cel puţin, mai civilizat.
Vorbind despre opţiuni şi malpraxis, cezariana este o operaţie controversată, dar o opţiune foarte frecventă de naştere în România. Care este opinia Dvs. în această privinţă?
Operația de cezariană a explodat în ultimul timp în România, dar și în multe țări din Europa și în Statele Unite, în ultimii cinci-șase ani, ca reacție a corpului medical la acuzațiile tot mai frecvente de malpraxis. Pacientele românce nu sunt structurate psihic la fel ca nordicele, de foarte multe ori solicită această intervenție. Din comoditate, atât a medicului cât și a pacientei, se recurge la intervenția de cezariană. În multe cazuri însă, cezariana este esențială. Sigur că specia umană s-a transformat într-o specie care preferă să nască prin operație, nu este specific doar României.
Presiunea mediatică anormală și interferența în actul medical prejudiciază grav calitatea serviciilor și concentrarea medicului.
Să nu vă închipuiți că în Suedia sau în Marea Britanie, când merge prost o naștere apare seara televiziunea pentru a incrimina medicul și a difuza cazul la știri. Este inacceptabil ce se întâmplă la noi, cu atâta nonșalanță.
De obicei, operația cezariană salvează o situație imprevizibilă prin nașterea vaginală, conferind siguranță atât medicului, cât și pacientei; există beneficii și complicații în ambele situații.
Real, în clinică, avem aproximativ 50% de nașteri prin cezariană. Însă fiind o clinică universitară și dispunând de un serviciu foarte performant de ATI, doar Spitalul Elias și Spitalul Universitar având clinică de ATI, adresabilitatea cazurilor complicate, grave, de patologie maternă din toată țara este ridicată.
Domnule profesor, vă consideraţi un om realizat?
Sigur, mă consider un om realizat. Însă realizarea, fericirea depind și de modul în care îți fixezi granițele. Important este să îți găsești mulțumirea nu numai în domeniul profesional, ci și în alte direcții. Sunt mândru de ce am realizat în 11 ani în această clinică.
Am reușit să aduc pe harta lumii România în domeniul medicinii fetale, fiind membru recunoscut în foarte multe societăți internaționale, în forurile lor de conducere, inclusiv în „Fetus as a Patient”, care mi-a oferit o medalie omagială acum doi ani.
Mă bucur că am contribuit și eu la prestigiul României, cel puțin în domeniul medicinei fetale și ultrasonografiei.
Sunt, de asemenea, membru în Academia Internațională de Medicină Perinatală, un for exclusivist, în care eu sunt singurul român. Participă profesori din toată lumea. Nu m-am lăudat niciodată cu asta. Din păcate, în clinică nu avem facilități pentru practicarea medicinei fetale sau perinatale, mi-ar fi plăcut să se fi investit în acest domeniu și, de aceea, de multe ori trebuie să soluționăm cazuri de acest fel în spitalele private care dispun de dotările necesare.
În România, anual, peste 3.400 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 2.000 dintre cele cu această afecțiune mor, ceea ce ne situează pe primul loc în Europa.
Scandalul legat de vaccinarea HPV a adus în atenția opiniei publice și corelația între infecția HPV și cancerul de col uterin. Vaccinul anti-HPV este foarte eficient, dă imunitate de lungă durată și protejează împotriva infecțiilor cu cele două tulpini de HPV, răspunzătoare în proporție de 100% de leziunile canceroase ale colului uterin.
Situația este dramatică deoarece multe femei nu își fac controlul periodic. Cele mai multe cazuri noi de cancer de col sunt diagnosticate la femeile care nu au venit de trei-patru ani la control. Planul de prevenție a cancerului de col prin vaccinarea anti-HPV era foarte bun, numai că s-a lovit de o ignoranță masivă a populației și de o reacție disproporționată a mass-mediei, influențată politic. Acum, acești oameni din media regretă, au recunoscut și oficial. Riscurile de infecție apar după începerea vieții sexuale, de aceea vaccinarea ar fi crescut titrul de anticorpi și ar fi asigurat un nivel de protecție exact în perioada activă a femeii, după 17-18 ani.
Ce planuri v-ați propus pentru viitor?
În primul rând, am coordonat traducerea cărții de obstetrică și ginecologie a lui Williams ce va apărea cu ocazia congresului de la Iași. Varianta în română este utilă pentru medici, dar mai ales pentru studenții și rezidenții care trebuie să aibă un material accesibil. În al doilea rând, vom organiza Al II-lea Congres al Societăţii Române de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie, în aprilie, la Iaşi. Vor fi prezenți, din Franța, reprezentanții clinicilor de medicină fetală și ultrasonografie, care vor susține, timp de patru zile, cursuri și seminarii în acest domeniu.
Nu în cele din urmă, sper să se rezolve problema malpraxisului, să existe un cadru reglementat pentru a asigura condițiile decente de practicare a medicinei.
Prof. univ. dr. Radu Vlădăreanu
Membru în board-ul următoarelor structuri profesionale internaţionale:
• International Board of World Association of Perinatal Medicine (WAPM), din 2007
• Associate Fellow of International Academy of Perinatal Medicine,din 2008, New York
• International Board of “Fetus as a Patient” Society, din 2010, San Diego, USA
• Scientific Board of South-East Society of Perinatal Medicine, din 2004
• International Board of Ian Donald Interuniversity School of Ultrasonography, Dubrovnik, Croatia, din 2006
• Executive Board of Mediterranean Association for Ultrasound in Obstetrics and Gynecology, din iunie 2007
• IAMU: International Academy of Medical Ultrasonography, din 2006
• HPV Master Class, Board European de Studiu al Human Papilloma Virus, 2006
