Cancerul este a doua cauză de deces în țările UE, iar numărul tot mai mare de cazuri de cancer – care afectează acum din ce în ce mai mult persoanele sub 50 de ani – reprezintă o povară socială și economică tot mai mare. Diagnosticarea la vârste mai tinere înseamnă tratament și monitorizare mai îndelungate pentru pacienți, punând o presiune susținută asupra sistemelor de sănătate și afectând bunăstarea și situația socio-economică a pacienților timp de mulți ani.

Raportul OECD/CE intitulat „Furnizarea de îngrijiri oncologice de înaltă valoare” oferă date comparabile la nivel transnațional și perspective politice cu privire la câteva priorități urgente pentru a asigura îngrijiri oncologice de înaltă valoare care să contribuie la rezultatele în materie de sănătate și la calitatea vieții oamenilor: accesul prompt la servicii, îngrijire bazată pe dovezi și eficientă și abordări centrate pe persoană.

Toate țările UE, alături de Norvegia și Islanda, încearcă deja să îmbunătățească valoarea îngrijirii oncologice, prin intermediul a patru direcții de politică transversale.

• Construirea unor căi integrate de îngrijire oncologică care să ofere acces prompt, coordonat și echitabil la îngrijire. Trecerea de la serviciile fragmentate la căi integrate de îngrijire oncologică care să lege diagnosticul, tratamentul și supraviețuirea este necesară pentru a controla cancerul și costurile aferente. Experiența din Danemarca și Suedia, de exemplu, arată că rutele de trimitere definite, obiectivele de diagnostic cu termene limită și echipele multidisciplinare reduc timpii de așteptare și îmbunătățesc supraviețuirea. Investițiile în platforme digitale, rolurile de navigare în îngrijire și coordonarea regională sunt esențiale pentru a elimina inegalitățile în funcție de geografie și grupuri de populație. Integrarea optimizează, de asemenea, utilizarea resurselor limitate de diagnostic și forță de muncă, îmbunătățind atât accesul, cât și eficiența.
• Standarde bazate pe dovezi și monitorizarea performanței . Asigurarea sistematică a calității, cum ar fi sistemele naționale de acreditare și certificare, aplicarea standardelor minime de volum și monitorizarea respectării ghidurilor clinice, asigură eficacitatea îngrijirii. Standardele de certificare a îngrijirii oncologice și de calitate clinică din Germania, precum și mecanismele transparente de feedback privind calitatea din Olanda demonstrează exemple de îmbunătățiri continue ale îngrijirii care pot crește ratele de supraviețuire. Extinderea platformelor de date în timp real care monitorizează promptitudinea diagnosticării cancerului, îngrijirea ulterioară și calitatea îngrijirii oncologice - inclusiv indicatorii raportați de pacient, ajută, de asemenea, la urmărirea rezultatelor care contează cel mai mult pentru oameni, stimulând transparența, responsabilitatea și îmbunătățirea continuă pentru a reduce îngrijirea oncologică cu valoare scăzută.
• Optimizarea utilizării resurselor și adoptarea inovației tehnologice . Politici precum screening-ul stratificat în funcție de risc, îngrijirea de zi versus spitalizare și adoptarea biosimilarelor pot genera câștiguri majore de eficiență fără a compromite calitatea. Trecerea la centre de perfuzii specializate, chirurgia ambulatorie și tratamentul la domiciliu (așa cum este prevăzut în foaia de parcurs națională a Franței privind cancerul 2021-2026) sunt exemple bune de practici care pot asigura îngrijire de înaltă calitate în locuri mai puțin costisitoare. În același timp, recomandările conduse de medici, cum ar fi „Alegerea cu înțelepciune”, oferă inițiative utile pentru a reduce îngrijirea oncologică cu valoare scăzută. Inovațiile tehnologice, cum ar fi screening-ul asistat de inteligență artificială, diagnosticul molecular sau chirurgia asistată robotic, contribuie, de asemenea, la asigurarea că resursele sunt direcționate către intervenții care oferă valoare.
• Centrarea pe oameni într - un pilon al performanței sistemului oncologic . O mai mare implicare în luarea deciziilor, sprijin pentru autogestionare și monitorizare coordonată sunt foarte importante pentru persoanele care trăiesc cu cancer. De exemplu, Danemarca oferă planuri personalizate de îngrijire oncologică și sprijin pentru navigare pentru coordonarea îngrijirii, în timp ce Estonia utilizează instrumente digitale pentru emanciparea pacienților. Abordarea dimensiunilor sociale și economice ale cancerului necesită depășirea îngrijirii clinice pentru a sprijini bunăstarea psihologică, socială și financiară. Legislația „Dreptul de a fi uitat”, adoptată în prezent în doar o treime din țările UE, este esențială pentru a preveni discriminarea și a îmbunătăți oportunitățile de viață.

Într-o perioadă în care prioritățile guvernamentale sunt concurente – alături de limitările de capacitate și forță de muncă din sistemul de sănătate în sine – accentul trebuie pus pe asigurarea unei îngrijiri oncologice de înaltă calitate, care să contribuie la rezultatele în materie de sănătate și la calitatea vieții oamenilor. Acum este momentul pentru politici mai bune de îngrijire oncologică, care să răspundă cererii tot mai mari și să asigure rezultate optime în materie de sănătate printr-un acces mai rapid, intervenție timpurie, îngrijire bazată pe dovezi și eficientă; și pentru abordări centrate pe om, care să reflecte valorile și preferințele oamenilor.

Raportul complet poate fi consultat pe Cancer Plan.