Dezvoltarea de noi strategii de prevenire și monitorizare a cancerului pulmonar, inclusiv prin diagnosticarea timpurie și screeningul oncologic, sunt obiective foarte importante asumate de organismele medicale la nivel internațional.
Potrivit raportului ”Consolidarea Europei în lupta împotriva Cancerului. Mergând mai departe. Mai repede”, publicat recent de Organizația Europeană a Cancerului (ECCO), în cancerul pulmonar, provocarea majoră este rata ridicată de diagnostic al bolii în stadii avansate. Din această cauză, în ultimii ani a existat un interes tot mai mare în screening. ”Și în SUA și în Europa există cel puțin câte un studiu randomizat controlat RCT privind utilizarea CT-ului cu doză mică care a condus la o schimbare a recomandărilor, cel puțin în SUA, pentru depistarea persoanelor sănătoase, fără simptome, la un anumit nivel de risc pentru cancer pulmonar. În Europa, un grup de experți a recomandat organizațiilor medicale să se pregătească pentru screening în cancerul pulmonar, deși au recomandat o prudență clară în ceea ce privește definirea populației la risc, inclusiv a metodei de CT cu dozare redusă și a modului în care să se facă față rezultatelor fals-pozitive. În Europa, majoritatea pacienților cu cancer pulmonar este reprezentată de bărbați și, de aceea, este important ca barierele în calea conștientizării simptomelor și a disponibilității de a solicita ajutor să fie și ele abordate. De altfel, pentru ambele sexe, stigmatul legat de cancerul pulmonar, din cauza asocierii acestei boli cu fumatul, poate întârzia vizita la serviciile medicale de oncologie, iar succesul campaniilor antifumat poate da, din păcate, un fals sentiment de securitate oamenilor. Aproximativ jumătate dintre persoanele cu antecedente de fumat care sunt diagnosticate cu cancer pulmonat nu sunt, la momentul depistării bolii, fumători activi. Așadar, campaniile de senzibilizare trebuie să abordeze aceste aspecte”, a explicat conf. dr. Degi Laszlo Csaba, președinte al Societății Internaționale de Psiho-Oncologie (IPOS), colaborator științific al raportului ECCO, secțiunea Supraviețuire și Calitate a Vieții.
Mai mult decât atât, mulți pacienți cu cancer pulmonar sunt diagnosticați pentru prima dată în cadrul serviciilor de urgență și tind să aibă rezultate mai proaste în ceea ce privește tratamentul bolii, un alt motiv imperios pentru a crește gradul de conștientizare și de detectare a acestei boli.
Centre integrate de tratament al cancerului
Raportul ECCO investighează cuprinzător situația la zi pentru a îmbunătăți îngrijirea în domeniul cancerului și rezultatele îngrijirii în toate țările, în special în spațiul european.
”Raportul vorbește despre asigurarea unei îngrijiri de calitate în Oncologie, aceasta însemnând asigurarea unei abordări multidisciplinare echilibrate și cuprinzătoare, care să le permită pacienților și persoanelor afectate de cancer să acceseze nu numai modalități de bază în tratamentul cancerului, cum ar fi radioterapia, ci și multe alte componente esențiale care alcătuiesc baza îngrijirii de înaltă calitate a cancerului, inclusiv psiho- oncologie și îngrijirea primară puternică, care, acum, în acest context pandemic, începe să fie din ce în ce mai importantă. Tratamentul oncologic și îngrijirea persoanelor afectate de cancer pot fi văzute ca o manșinărie complexă alcătuită din mai multe părți, toate legate între ele pentru a obține cele mai bune rezultate posibile. Acest lucru se poate obține în centre comprehensive sau centre integrate de tratament al cancerului. Raportul menționează foarte clar că Planul European de combatere a cancerului, care a fost lansat pe 4 februarie 2020, ar trebui să sprijine existența a cel puțin unui centru integrat de tratament oncologic în fiecare stat membru sau existența unui centru la fiecare 5 milioane de locuitori pentru țările cu o populație mai mare. Ceea ce înseamnă că România ar avea nevoie de cel puțin 3-4 centre comprehensive de tratament al cancerului. După 2021, odată cu finalizarea Planului European de combatere a cancerului, ar trebui ca în România să existe astfel de centre la București, Iași, Cluj și Oradea”, a completat specialistul.
Potrivit raportului, serviciile de asistență medicală ar trebui să ia în considerare furnizarea de servicii psihologice nu numai ca o parte esențială a îngrijrii de sprijin (supportive care) oferită pacienților cu cancer și supraviețuitorilor oncologici, ci pe întreaga durată a bolii oncologice. Aceasta înseamnă asigurarea, pentru toți pacienții cu cancer și supraviețuitori, a screeningului și monitorizării psihosociale timpurii, sistematice și actualizate pe tot parcursul bolii.
Stigmatizarea scade calitatea vieții și crește mortalitatea
Raportul mai atrage atenția că, la persoanele cu cancer pulmonar, cea mai importantă sursă de distres este stigmatizarea. Cercetările efectuate de – a lungul timpului au arătat că pacienții cu cancer pulmonar reprezintă o populație neglijată în ceea ce privește recunoașterea nevoilor lor și a îngrijirii psiho-sociale, în comparație cu pacienți care suferă de alte tipuri de cancer. ”Studiile au arătat că stigmatizarea și preocupările specifice fumatului sunt de o importanță ridicată, deoarece persoanele cu cancer pulmonar sunt corelate cu acceptarea, întârzierea sau chiar refuzul tratamentului oncologic, cu reticența de a dezvălui diagnosticul oncologic, dar și cu dificultăți în participarea la grupuri de suport, acolo unde acestea există. Eșecul de a depista acest distres provocat de stigmatizare la persoanele afectate de cancer pulmonar constituie o barieră semnificativă în calea unui tratament de calitate și adecvat, ceea ce duce la scăderea calității vieții și la creșterea costurilor de îngrijire și are un impact negativ asupra eforturilor de renunțare la fumat. Astfel, ar trebui să se acorde prioritate promovării acelor intervenții psiho-sociale în îngrijirea pulmonară care pot îmbunătăți abilitățile de rezistență la stigmatizare. Nu doar instrumentele psihologice, ci și cele juridice și de altă natură ar trebui valorificate pentru a proteja pacienții cu cancer pulmonar și supraviețuitorii de discriminare. Cum este menționat și în Raport, este nevoie de consolidarea rolului Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă (OSHA) în protejarea pacienților cu cancer și a supraviețuitorilor de discriminarea la locul de muncă”, a mai spus președintele IPOS.
Intervenții psihologice
În actuala situație pandemică, specialiștii vorbesc despre importanța a două tipuri de intervenții psihologice. Prima este psihoterapia centrată pe semnificație, pentru a ajuta pacienții în faze avansate ale bolii. Acest tip de psihoterapie dezvăluie că și cele mai afectate persoane au capacitatea de a găsi sens într-o situație de criză. Cea de-a doua este terapia de acceptare și de angajament, care ajută pacienții să recunoască modul în care deseori reacționează la sentimentele neplăcute și, de fapt, să îi ajute să le vadă doar ca pe niște sentimente, nu ca pe o realitate ce nu poate fi schimbată. Această terapie nu sugerează pacienților că trebuie să-și schimbe gândurile, ci că sentimentele negative sunt o parte inevitabilă și incontrolabilă a vieții și pot să le facă față cel mai bine acceptându-le și învățând de la ele, apoi acționând în conformitate cu obiectivele lor de viață mai bună.
”Unele studii au furnizat dovezi foarte clare că, în cazul cancerului pulmonar, factorii psihosociali ar putea juca un rol important în mortalitate și rata de supraviețuire. S-a constatat că anumite tulburări emoționale, precum anxietatea și depresia, sunt asociate cu o rată redusă a supraviețuirii, respectiv o creștere a mortalității specifice cancerului pulmonar. Acest aspect se poate explica prin faptul că eșecul renunțării la fumat și continuarea acestui viciu sunt asociate unui nivel crescut de distres oncologic, iar intervențiile psiho-oncologice ar putea influența supraviețuirea în cancerul pulmonar”, a concluzionat conf. Degi Laszlo Csaba.
Valentina Grigore
