Interviu cu Raluca Sîmbotin, Policy and Government Relations Director, MSD Romania.

Implementarea și susținerea programelor de screening pentru cele mai frecvente tipuri de cancer întâlnite în rândul femeilor pot asigura detectarea precoce a acestor boli, atrage atenția Raluca Sîmbotin. Screening-urile regulate nu numai că ajută la depistarea precoce, ci le și permit femeilor să preia controlul asupra propriei sănătăți și bunăstări.

Multe tipuri de cancer afectează în mod disproporționat femeile, însă acestea rămân subreprezentate în cercetarea medicală. De asemenea, sistemele de îngrijire a cancerului din întreaga Europă se confruntă cu multe bariere, împiedicând accesul femeilor la îngrijire și tratament optime. De ce se întâmplă lucrul acesta?

Țara în care trăiește o femeie, etnia și statutul ei socioeconomic[1] pot influența riscul ei de a face cancer, viteza cu care este diagnosticată, tratamentul pe care îl primește și, în cele din urmă, probabilitatea de supraviețuire. Sănătatea femeilor este o temă complexă și interconectată cu multe aspecte ale vieții noastre. Pentru ca o societate să prospere, femeile trebuie să fie sănătoase și să aibă acces la asistență medicală adecvată.  Este o responsabilitate colectivă să ne asigurăm că fiecare femeie are șansa de a trăi o viață sănătoasă și împlinită, indiferent de țara în care trăiește.

În primul rând, trebuie să adresăm problema accesului inegal la screening, tratamente inovative și îngrijiri. În Europa există variații semnificative între țări în ceea ce privește accesul la îngrijiri oncologice. Țările cu resurse mai limitate pot avea acces redus la tehnologii avansate, specialiști și infrastructură medicală, ceea ce afectează negativ femeile care suferă de cancer.

La nivelul anului 2021, proporția femeilor cu vârste între 50 și 69 de ani cu un examen mamografic în cei doi ani precedenți a variat de la un nivel ridicat de 83% din populația eligibilă în Danemarca, la un minimum de 9% în România. În general, ratele de participare între populația eligibilă sunt de peste 50% în țări precum Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și de sub 50% în România, Polonia și Slovacia.[2]

Observăm aceleași inegalități și în ceea ce privește accesul la tratamente inovative.[3] Din cele 48 de medicamente oncologice care au primit aprobarea europeană în perioada 2019-2022, doar 9 erau disponibile în România la 5 ianuarie 2024 – adică o rată de disponibilitate de doar 19%[4]. În cazul cancerului de sân triplu negativ (TNBC), cel mai agresiv tip de cancer de sân, care afectează disproporționat femeile mai tinere, este nevoie de atenție suplimentară. Din pricina întârzierilor în rambursare, pacientele românce nu au acces la terapii inovative, precum imunoterapia[5], care a demonstrat rezultate remarcabile în tratarea TNBC, îmbunătățind semnificativ ratele de supraviețuire și chiar de vindecare. Multe paciente aleg să achiziționeze terapia imunologică din fonduri proprii sau să se trateze în străinătate, unde terapia este disponibilă. Ele acționează statul în judecată pentru a-și recupera costurile, generând cheltuieli suplimentare pentru sistemul de sănătate. Pacientele fără resurse financiare recurg la tratamentele disponibile în țară, cu rezultate mai puțin favorabile, afectând supraviețuirea și calitatea vieții. Accesul întârziat la diagnostic și tratament are impact asupra rezultatelor pentru pacienți. Raportul OECD[6] publicat la începutul acestui an, privind inegalitățile în cancer, ne arată că România, Polonia și Cehia au printre cele mai mici rate de supraviețuire la 5 ani, la polul opus situându-se Belgia, Norvegia, Suedia, Germania și Portugalia.

În România, cele mai frecvente patologii maligne în rândul femeilor sunt cancerul de sân, colorectal și de col uterin. Cum poate fi îmbunătățit accesul femeilor la diagnostic și tratament în faze timpurii ale bolii?

Diagnosticarea tardivă limitează posibilitatea tratamentului curativ și crește costurile de îngrijire atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate. Rata de supraviețuire la 5 ani este de 98%, dacă pacienții sunt diagnosticați în stadiul I vs. 27% în stadiul IV, cu costuri medii de tratament de zece ori mai mici între stadiul I (31.774 $) și stadiul IV (289.598 $)^[7] pentru cancerul de sân.

Salut progresele înregistrate de autorități prin recenta publicare a metodologiilor de screening pentru cancerul colorectal și cervical și manifest speranța că, în scurt timp, acestora le va urma și cea pentru screening-ul cancerului de sân, unde ratele curente sunt departe de a fi ideale, situând România pe ultima treaptă a clasamentului (9%), la distanță mare de Suedia (90%)[8]. Implementarea și susținerea programelor de screening pentru cele mai frecvente tipuri de cancer întâlnite în rândul femeilor pot asigura detectarea precoce a acestor boli.

Este vital, de asemenea, să se crească nivelul de educare-conștientizare în rândul femeilor despre importanța prevenției și a screeningului regulat.

În acest context, medicii de familie reprezintă prima verigă în prevenția, diagnosticul și tratamentul oricărei posibile afecțiuni oncologice.

 Ce prevederi cuprinde Planul Național  de Combatere și Control al Cancerului (PNCC) în acest sens?

Capitolele dedicate prevenției și diagnosticării precoce din PNCC sunt, poate, cele mai importante, fiind linia de start în combaterea acestei maladii nemiloase. Prin eforturile Ministerului Sănătății și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, multe dintre aceste prevederi au fost deja adoptate și sunt în curs de implementare, cum ar fi rambursarea și optimizarea accesului la vaccinarea HPV, testarea biomarkerilor, recenta adoptare a modificărilor Contractului - Cadru și introducerea pachetelor integrate de servicii de care pot beneficia persoanele asigurate și neasigurate pentru depistarea precoce a bolilor oncologice.

Continuarea implementării Planului prin adoptarea de măsuri din sfera alfabetizării populației cu privire la importanța prevenției și a managementului factorilor de risc, până la optimizarea traseului pacientului oncologic, și integrarea cu celeritate a tehnologiilor și tratamentelor adecvate în stadii timpurii ale bolii, precum și îmbunătățirea infrastructurii medicale pot îndepărta definitiv România de pe podiumurile clasamentelor rușinoase privind cancerele în rândul femeilor.

Toate acestea pot fi implementate cu succes doar dacă sunt susținute de o finanțare corespunzătoare, în acord cu nevoile reale ale sistemului medical.

O acțiune suplimentară a Planului european de luptă împotriva cancerului are în vedere actualizarea Recomandării Consiliului din 2003 privind depistarea pentru a se asigura că 90% din populația UE care îndeplinește condițiile pentru depistarea cancerului de sân, a cancerului de col uterin și a cancerului colorectal beneficiază de acestea până în 2025. Credeți că este un obiectiv realist?

Acest obiectiv este ambițios, dar pot fi realizați pași în vederea scăderii inegalităților între statele membre ale Uniunii Europene. În primul rând, reiau tema finanțării adecvate pentru că este condiția sine qua non ce stă la baza tuturor celorlalte măsuri. Există un sprijin financiar consistent pentru depistarea cancerului, cu 38,5 milioane euro deja angajate pentru proiecte în cadrul programului EU4Health și 60 milioane euro în cadrul Orizont Europa. În plus, România a inclus resurse suplimentare pentru dezvoltarea programele de screening populațional în cadrul Programului Operațional Sănătate și al Planului Național de Redresare și Reziliență. Este important ca apelurile de proiecte să fie lansate în perioada imediat următoare. De asemenea, este necesară, alături de campanii bine segmentate de informare și educare a populației despre importanța screeningului, și facilitarea accesului la aceste servicii. Este necesară o atenție deosebită pentru reducerea inegalităților în accesul la screening și tratament - zonele rurale și comunitățile dezavantajate trebuie să beneficieze de resurse suplimentare pentru a se asigura un acces echitabil la servicii medicale.

Nu în ultimul rând, implementarea unui sistem robust de monitorizare și evaluare pentru a urmări progresul și a ajusta strategiile în funcție de nevoile identificate este esențială. Datele colectate prin crearea Registrului Național de Cancer pot ajuta la identificarea barierelor și la optimizarea programelor de screening.

Prin abordarea acestor aspecte și prin mobilizarea resurselor necesare, obiectivul propus de Planul european de luptă împotriva cancerului poate fi atins, contribuind semnificativ la reducerea mortalității cauzate de cancer în rândul femeilor.

Bogdan Guță

[1] Relationship of Socio Economic Status, Income, and Education with the Survival Rate of Breast Cancer: A Meta-Analysis - PMC (nih.gov)

[2] OECD - Comisia Europeana - Health at a Glance: Europe 2022 - State of Health in the EU Cycle

[3] Women, power, and cancer: A Lancet Commission

[4] Studiul EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare Patients W.A.I.T. 2023, Publicat - iunie 2024

[5] Swedish Institute for Health Economics – Improving the care of women with triple-negative breast cancer

[6] OECD Report – Beating cancer inequalities in the EU

[7] Analiza realizată de Institute Health Economics, Suedia, prezentată în cadrul Gastein Forum, 2023

[8] Idem