Interviu cu conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
Managementul bolilor pulmonare în România suferă, din păcate, de aceeași vulnerabilitate ca și gestiunea afecțiunilor din alte specialități, respectiv lipsa unei politici coerente de prevenție și educație pentru sănătate, cu consecințe importante pentru individ și societate. „Este o realitate tragică, cu atât mai dureroasă și mai greu de acceptat, cu cât conștientizăm că vorbim de o povară a bolii a cărei amploare ar fi putut fi cu mult redusă. Din păcate, faptul că nu am prioritizat prevenția și alfabetizarea sanitară ani de-a rândul își arată acum efectele devastatoare la nivelul tuturor palierelor sistemului de sănătate și nu numai. Este o lecție dură, de conștientizare a implicațiilor responsabilităților noastre față de comunitate care, în lipsa unor acțiuni susținute, poate avea rezultate catastrofale”, atrage atenția conf. dr. Diana Păun.
BPOC reprezintă o provocare importantă de sănătate publică și care poate fi prevenită. Cum poate fi amplificată educația populației în privința evitării factorilor de risc (fumat, poluare) și a prevenției bolii?
Sublinez, așa cum am făcut-o în numeroase intervenții, necesitatea adoptării unui proiect național de educație în scopul prevenției, al cărui succes nu poate fi atins decât prin efortul și acțiunile comune ale reprezentanților autorităților competente, ale organizațiilor nonguvernamentale specifice, ale asociațiilor profesionale și personalului medical.
În același timp, este necesar ca programul de educație pentru sănătate să se fundamenteze pe un demers exploratoriu de înțelegere a perspectivelor comunităților și a indivizilor, astfel încât să putem asigura rezultate mai bune pentru sănătate. Înțelegerea determinanților care stau la baza barierelor în calea comportamentelor sănătoase este crucială în proiectarea, implementarea și evaluarea de inițiative de sănătate țintite, eficiente, acceptabile și echitabile.
În acest sens, sunt convinsă că discuțiile excelente pe care le-am avut recent cu delegația OMS la București, precum și susținerea constantă din partea directorului regional, dr. Hans Kluge, în vederea consolidării parteneriatului bilateral vor reprezenta un factor de stimulare a progresului rapid în promovarea intervențiilor de sănătate publică contextualizate.
Cât privește factorii de risc, România continuă să susțină politicile restrictive în ceea ce privește fumatul, aspect pe care, de altfel, l-am susținut ca șef al delegației române în cadrul recentei conferințe a părților la Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (COP9).
Cât privește poluarea, după cum cunoașteți, președintele României este un activ susținător al agendei climatice, participarea la summitul privind schimbările climatice (COP 26) de la Glasgow pentru asumarea de noi angajamente în materie de protecția mediului și reducerea emisiilor fiind doar un exemplu în acest sens. Aș mai menționa că în septembrie a.c., OMS a actualizat Orientările globale privind calitatea aerului (AQG). Noile orientări sunt ambițioase și reflectă impactul major pe care poluarea aerului îl are asupra sănătății la nivel mondial. Acest demers este o oportunitate extraordinară și pentru România de a-și racorda viziunea la noii parametri și de a folosi acest ghid pentru noi politici ambițioase de reducere a emisiilor și de îmbunătățire a calității aerului din întreaga lume.
Acces îmbunătățit la asistența medicală
BPOC este, în prezent, una dintre primele trei cauze de deces la nivel mondial, iar 90% dintre decese survin în țările cu venituri mici și medii. Care considerați că sunt cele mai importante strategii pentru a crește calitatea sistemului de sănătate românesc?
Asocierea dintre creșterea economică și starea de sănătate are cauze profunde pentru indivizi și familii, de la condițiile pe care le experimentează în copilărie, la deprinderile și rețelele pe care le construiesc pe măsură ce se maturizează și locurile de muncă și resursele la care pot accesa pe parcursul vieții.
În calitate de consilier prezidențial pentru sănătate, pledez pentru un acces îmbunătățit și pentru servicii de calitate în furnizarea de îngrijiri medicale. Acest deziderat rămâne, fără îndoială, esențial, iar reforma sistemului de sănătate este un demers oportun și necesar. Un acces îmbunătățit la asistență medicală are, prin extinderea acoperirii universale de servicii, un impact mai mare, inclusiv pentru categoriile dezavantajate.
În ultimii ani, acțiunile autorităților s-au concentrat pe eforturi în sensul inversării piramidei serviciilor pentru a reduce presiunea asupra îngrijirii spitalicești și pentru a răspunde așteptărilor și nevoilor cetățeanului. În ciuda modificărilor legislative și a creșterilor anuale a finanțării pe acest palier, acțiunile de îmbunătățire a acestei componente trebuie accelerate pentru obținerea maximumului de beneficii pentru populație. De succesul acestui demers depinde performanța întregului sistem de sănătate, asigurând îmbunătățirea rezultatelor de sănătate pentru toți.
Dezvoltarea și actualizarea periodică a standardelor de calitate este esențială pentru stabilirea de niveluri minime de performanță a serviciilor prestate. În același timp, acestea sunt importante pentru că stabilesc așteptări, atât pentru organizațiile și profesioniștii din domeniul sănătății, cât și pentru populație ca beneficiară a îngrijirii. Asigurarea că serviciile furnizate răspund acestor așteptări înseamnă responsabilizare și contribuie la creșterea calității actului medical.
În același timp, o stare de sănătate îmbunătățită presupune asigurarea faptului că serviciile de calitate sunt furnizate pacienților în siguranță. Astfel, siguranța pacienților în timpul furnizării de servicii de sănătate sigure este o condiție prealabilă pentru calitate. De aceea, siguranța pacientului trebuie să reprezinte o prioritate absolută pe agenda națională de sănătate publică, iar propunerile de reformare trebuie să fie ancorate adecvat în necesitățile reflectate de lecțiile acestei crize sanitare. Atragerea de fonduri europene, fie că ne referim la PNRR sau la programele operaționale pentru a susține investiții strategice în capacități fie fizice, fie umane, reprezintă o soluție pragmatică pentru sistemul nostru medical și reprezintă, cu siguranță, o investiție în viitorul României.
Cercetarea medicală trebuie prioritizată și susținută
Inițiativa Globală pentru Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică (GOLD) atrage atenția că există probleme majore în ceea ce privește accesul la terapii farmacologice și nonfarmacologice la prețuri accesibile, cu o calitate corespunzătoare. Cum poate fi sporit accesul pacienților români la terapii, inclusiv inovatoare?
Am afirmat mereu că cercetarea este șansa pe care o are România, iar cercetarea medicală trebuie prioritizată și susținută, pentru că ea stă la baza creșterii și a bunăstării. În domeniul sănătății, sectorul privat este un producător de inovație și avem multe exemple de companii private care au dezvoltat proiecte cu rezultate remarcabile, răspunzând numeroaselor provocări cu care ne confruntăm, inclusiv pandemia la care asistăm cu toții în aceste vremuri dramatice. Potențialul industriei cercetării clinice este un simplu exemplu al acestei contribuții în cadrul eforturilor globale de limitare a pandemiei.
Cooperarea pe termen lung între instituțiile de stat și companiile private nu este doar oportună, ci și absolut necesară pentru construirea unui sistem de sănătate durabil, iar unul dintre domeniile-cheie ale beneficiului acestui parteneriat este sectorul farmaceutic. Medicina personalizată își trage fundamentul din inovația terapeutică ce înregistrează, în ultimii ani, un progres fără precedent în mai multe arii medicale.
Aș puncta aici două direcții în susținerea accesului pacienților la terapii inovatoare. În primul rând, studiile clinice sunt un domeniu vital, datorită beneficiilor incontestabile pentru pacienți, dar și pentru comunitatea medicală și, de asemenea, pentru sistemul de sănătate în ansamblu. Pacienții români au dreptul fundamental la îngrijire optimă, iar studiile clinice oferă pacienților posibilitatea de a accesa noi dispozitive, medicamente și noi tratamente, care, pentru mulți, reprezintă ultima sau singura lor șansă de supraviețuire. În acest sens, consider esențială continuarea demersurilor de debirocratizare în sistemul de sănătate și adoptarea măsurilor necesare pentru a crea premisele care să permită explorarea responsabilă a potențialului României în ceea ce privește efectuarea de studii clinice.
Mecanisme flexibile de plată și politici de reglementare
În același timp, pentru a crea un răspuns eficient și rapid la implementarea soluțiilor inovative, avem nevoie de mecanisme flexibile de plată și rambursare a rezultatelor care au valabilitate, bazate pe dovezi și beneficii pentru pacient. Fără noi capacități și structuri de finanțare, nu vom putea atinge potențialul maxim al noilor strategii de tratament disponibile. Totodată, accesul insuficient la medicamentele esențiale și prețul ridicat al medicamentelor inovatoare reprezintă o amenințare gravă la adresa sustenabilității sistemelor naționale de sănătate. Astfel, sunt necesare acțiuni din sfera politicilor de reglementare, cum ar fi reevaluarea sistemului de referențiere al politicii de preț sau al formulei de calcul a taxei clawback. În același timp, suntem conștienți că am asistat și asistăm la sincope ale lanțului de aprovizionare, de la importul de ingrediente active, materii prime și medicamente din țări terțe până la producția și distribuția internă pe piața românească și aceste aspecte necesită o reflecție aprofundată.
Racordarea României la dezbaterile europene pe tema strategiei farmaceutice europene este indispensabilă pentru a aborda vulnerabilitățile, inclusiv dependențele lanțurilor de aprovizionare globale și pentru formularea de opțiuni politice în susținerea nevoilor naționale.
Agenda 2030
Obiectivul 3.4 al Națiunilor Unite de dezvoltare sustenabilă este de a reduce cu o treime, până în 2030, mortalitatea prematură din cauza bolilor netransmisibile, inclusiv BPOC. Cum se poate alinia România la acest obiectiv?
La mai puțin de un deceniu rămas pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor de sănătate ale Agendei 2030, sunt imperios necesare acțiuni imediate pentru recuperarea decalajelor. Nu este o sarcină deloc simplă, cu atât mai mult, cu cât povara pandemiei asupra categoriilor vulnerabile va lăsa urme adânci în incidența și mortalitatea asociată a numeroase afecțiuni. Abordarea acestor decalaje și inechități comportă pentru România o dublă provocare pentru că, dincolo de punctele fierbinți pe care gestiunea însăși a crizei le-a evidențiat ca deficitare, există necesitatea de a adresa vulnerabilitățile structurale perpetuate zeci de ani în sistemul de sănătate.
În contextul presiunii uriașe în zona de spital, consolidarea actului medical în zonele susceptibile a fi mai accesibile pacientului, respectiv acasă sau în comunitatea cea mai apropiată, este esențială. Noile tehnologii, digitalizarea, inteligența artificială reprezintă un sprijin substanțial în regândirea modelului clasic de furnizare de îngrijiri, putând suplini multe din nevoile de îngrijire cronică, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea pacientului în perioada post-spitalizare pentru reducerea gradului de readmisie. Soluțiile inteligenței artificiale pot avea, totodată, un rol major în susținerea eforturilor de prevenție și diagnosticare precoce, având în vedere progresul remarcabil înregistrat în ultimii ani în monitorizarea parametrilor cu ajutorul soluțiilor high-tech.
Toate aceste direcții trebuie să aibă în centru și o pregătire adecvată a personalului medical ca să poată asigura transferul inovației în îngrijirea pacientului.
Mai mult, extinderea rolurilor unor categorii de profesioniști pentru a susține continuumul de îngrijire în zona de confort a pacientului poate reprezenta o opțiune de degrevare a presiunii pe spital, poate reduce impactul și recurența recăderii în fază avansată și poate crește calitatea experienței de boală. Monitorizarea bolilor netransmisibile este condiționată de registre de boală integrate, actualizate, iar acesta este un demers prioritar pentru a asigura accesul fără întreruperi de tratament.
Nu în ultimul rând, managementul afecțiunilor netransmisibile înseamnă o abordare bazată pe dovezi, pluridisciplinară și se bazează pe un angajament al tuturor actorilor cu responsabilități pentru a asigura obiectivul pe care ni-l dorim cu toții, și anume o creștere a calității experienței îngrijirii și rezultate de sănătate îmbunătățite pentru pacienți.
de Valentina Grigore
