Subiectul infecțiilor nosocomiale, deși nu este nou, a fost pus din nou pe tapet de un proiect de lege prezentat pe 19 mai. La 5 ani după tragedia de la Colectiv, spitalele încă nu raportează infecțiile care, uneori, omoară persoanele pe care ar trebui să le vindece. Iar prevenția este mai mult o vorbă scrisă pe hârtie.
Deși legislația actuală nu mai sancționează raportarea unui număr mare de pacienți externați infectați cu bacterii multirezistente și-i încurajează pe managerii de spitale să comunice numărul real al infecțiilor intraspitalicești, acesta lucru nu se întâmplă, ceea ce împiedică luare măsurilor necesare pentru prevenirea lor. Potrivit datelor oficiale, în anii 2017-2018 s-au raportat aproximativ 20.000 de infecții intraspitalicești pe an, dar numărul estimat de câteva ori mai mare, între 5-10%. Cele mai raportate infecții nosocomiale sunt infecțiile cu Clostridioides difficile, întrucât există un sistem separat de supravegherea pentru acestea iar numărul lor este mare, în condițiile utilizării excesive a antibioticelor din categoriile care aduc un risc major de declanșare a acestor infecții: chinolone, cefalosporine. Alte infecții nosocomiale frecvente sunt cele urinare, cele postoperatorii, pneumoniile asociate ventilației mecanice.
Prevederi
Principalele prevederi ale proiectului de Lege privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale din România, prezentat de senatorul Tudor Pop, sunt:
- Activitățile în domeniul prevenirii, supravegherii și îngrijirii infecțiilor nosocomiale vor fi mai bine coordonate prin înființarea unui Comitet Național pentru prevenirea și limitarea IAAM
- Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au în subordine unități medicale, rețelele de unități medicale private, întreg personalul medical și auxiliar al acestor unități, precum și pacienții ori persoanele care vizitează unitățile medicale au obligația de a îndeplini fiecare în parte toate măsurile legale pentru prevenirea și controlul IAAM
- Fiecare unitate medicală va elabora și va actualiza anual planurile de prevenire a IAAM și de utilizare judicioasă a antibioticelor
- Fiecare unitate sanitară va stabili necesarul de personal medical în vederea prevenirii, diagnosticării și îngrijirii eficiente a IAAM, incluzând normarea minimă obligatorie cu personal medical specializat în epidemiologie, igienă spitalicească și boli infecțioase care să asigure activitățile de implementare a programelor de prevenire IAAM și de utilizare judicioasă a antibioticelor
- Pregătirea personalului medical în domeniul prevenirii, diagnosticării și tratamentului IAAM este necesară și obligatorie atât în cursul formării inițiale, cât și pe întregul parcurs al carierei profesionale ulterioare
- În termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a legii spitalele de categorie I vor avea o infrastructură adecvată, cu capacitate de a grupa și izola pacienții infectați sau colonizați cu microorganisme cu risc epidemiologic major, iar spitalele nou construite vor avea un minimum de 50% paturi în camere de 1-2 paturi, cu chiuvetă, duș și grup sanitar propriu
- Vor fi limitate la minimul necesar transferurile pacienților cu IAAM sau colonizați cu germeni cu risc epidemiologic major conform principiului îngrijirii lor acolo unde au fost diagnosticați sau identificați
- De la internare, dar și pe parcursul spitalizării, va fi testată colonizarea cu microorganisme MDR pentru categoriile de pacienți și microorganismele indicate în documentele strategice
- Se va asigura un grad cât mai bun de înțelegere a problematicii IAAM de către întreg personalul medical și de dezvoltare a unei atitudini de cooperare a membrilor personalului unității medicale în vederea prevenirii acestora
- Pacienții și vizitatorii vor fi adecvat informați privind măsurile de prevenire IAAM de urmat cât și privind responsabilitatea acestora în prevenirea infecțiilor
- Ministerul Sănătății, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale, va înființa o supraspecializare pentru asistenții medicali de igienă spitalicească, cu o curriculă de pregătire specific
- Fiecare unitate medicală/centru rezidențial public va primi o finanțare în vederea prevenirii IAAM, care se va constitui într-o linie bugetară separată, conform normelor de aplicare ale acestei legi. Finanțarea este asigurată din FNUASS, suplimentar valorii negociate a contractului anual, și este de minimum 5% din valoarea acestui contract.
”Atâta timp cât nu vom avea date apropiate de realitate vom fi departe de rezolvarea acestei probleme majore de sănătate publică. În prezent, majoritatea spitalelor generale sau monodisciplinare sunt lipsite de o secție de boli infecțioase, iar laboratoarele de microbiologie cu capacitate de diagnostic al infecțiilor, cât și de depistare a portajelor de germeni multirezistenți la antibiotic, absentează din structura unor spitale, inclusiv a celor de urgență. Acolo unde există, secțiile de boli infecțioase sunt găzduite în de pavilioane învechite, inadecvate. În ceea ce privește personalul dedicat, în prezent există puțin peste 250 de epidemiologi în România”, a declarat senatorul Tudor Pop.
Valentina Grigore
