Situația în privința pandemiei nu este rezolvată, numărul de cazuri noi este în creștere și probabil ne vom afla din nou, în următoarele luni, în fața unei creșteri a numărului de cazuri, au atras atenția participanții la masa rotundă cu tema „Progresul științific și tehnologic în dezvoltarea de vaccinuri împotriva coronavirusurilor (SARS-CoV-2). Experiența pandemiei de COVID-19”, organizată de Academia de Științe Medicale.
”Din punct de vedere al virusologiei, noi știm că această familie de coronavirusuri nu induce o imunitate chiar natural de lungă durată și se vede că și în cazul vaccinurilor, titrul de anticorpi neutralizanți la 6-8 luni, mai ales la populația de peste 70 de ani, scade drastic. Vom ajunge foarte curând ca cei care sunt la risc și au fost deja vaccinați de două ori să aibă anticorpi neutralizanți la un nivel foarte scăzut, posibil să aibă un risc mai mare de infecții grave. Se pune problema, la nivel internațional, a unei a treia doze, în condițiile în care o serie întreagă de zone de pe glob nu au fost acoperite deloc cu aceste vaccinuri. Deci problema aceasta a unei imunități care nu este de lungă durată și nu este robustă, pe care nu o înțelegem la nivel celular, pe care încercăm să o modulăm cu doze suplimentare, impune eforturi suplimentare. Nicăieri și niciodată nu am fost mai dependenți ca acum de cercetarea științifică. Ne trebuie urgent progres în domeniul cercetării, virusologiei și imunologiei”, a declarat prof. dr. Ștefan Constantinescu, președinte al Federației Europene a Academiilor de Medicină ( FEAM).
Pericolul cel mai mare este că această continuare a replicării virusului poate duce oricând la mutații care să fie complet rezistente la actualele vaccinuri și care să repornească nevoia de a face un nou vaccin, a mai atras atenția specialistul.
Evoluția la zi
Virusurile ”corona” obișnuite produc 5-10% din infecțiile tractului respirator superior, iar SARS, MERS- CoV, SARS-CoV-2 produc mai frecvent afectări ale tractului respirator inferior. Potrivit ultimelor raportări, vârsta medie a cazurilor noi de COVID-19 în România este de 48 de ani. ”Vârsta persoanelor afectate nu mai este una foarte înaintată, ci s-a mutat spre 30- 50 de ani. Sunt semnale date clar de aceste informații”, a afirmat prof. dr. Mircea-Ioan Popa, specialist în microbiologie, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Potrivit unei actualizări din 15 septembrie 2021, 20% dintre persoanele infectate sunt în categoria de vârstă 40- 49 de ani, 18% în categoria de vârstă 50- 59 de ani, 17% în categoria 30- 39 de ani.
”În ceea ce privește numărul de reproducție R (MA7) a virusului SARS-CoV-2 în România, dacă acesta depășește 1, atunci de la fiecare caz au loc noi îmbolnăviri, iar dacă este sub 1, atunci înseamnă că epidemia este în scădere. În România, în momentul de față, numărul de reproducție R este puțin peste 1, ceea ce înseamnă că o persoană bolnavă transmite infecția la mai multe, iar numărul de cazuri este tot mai mare. Mesajul pe care vreau să-l transmit este că dacă nu vrem să fim nepregătiți pentru următoarea pandemie, avem nevoie de colaborare, de lucru în echipă, de susținerea cercetării”, a concluzionat prof. dr. Mircea-Ioan Popa.
Imunitatea populațională
Cercetătorii atrag atenția că este nevoie cât mai repede să se obțină imunitatea populațională (imunitatea ”de turmă”). În actuala pandemie, ar trebui ca aproximativ 70% din populație să fie imunizată natural sau artificial pentru a atinge imunitatea populațională. ”Această imunizare are o serie întreagă de impedimente: dificultăți geografice și sociale, durata ei este strict dependentă de memoria imunologică. De asemenea, ca în orice tip de infecție, există indivizi susceptibili și încă nu se cunosc clar acei parametri care induc susceptibilitatea la infecție (există cazuri de re-infectare în intervale de timp care ar fi trebuit să fie acoperite de memoria imunologică). Un alt punct extrem de important este stabilitatea epitopilor: noi mutații virale care vor determina un alt set de anticorpi neutralizanți vor crea necesitatea unui alt tip de imunitate populațională”, a explicat prof. dr. Monica Neagu, președinte al Societății de Imunologie din România. Imunizarea prin vaccinare poate scădea povara asupra sistemului de sănătate, iar vaccinarea poate induce o serie întreagă de tactici de gestionare a pandemiei mai puțin restrictive, astfel încât impactul economic să fie minim. La data de 23 august 2021, existau 21 de vaccinuri aprobate/autorizate în regim de urgență la nivel internațional și peste 200 aflate în studii clinice.
Prof. dr. Virgil Păunescu vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi coordonatorul Centrului OncoGen, a declarat că administrarea dozelor de vaccin actuale, care ne protejează şase luni, sunt necesare pentru a nu face forme severe de boală. ”Trebuie să facem oricâte doze de vaccin vor fi necesare şi oricâte valuri vor veni, pentru că prin fiecare doză suntem protejaţi şase luni de forme grave de boală, altfel riscăm, chiar şi cei vaccinaţi, să facem forme grave de boală. Vaccinarea, în special a persoanelor vulnerabile, îi scuteşte pe aceştia de formele grave”, a spus prof. dr. Păunescu. El a atras atenția, însă, că repetarea vaccinului de mai multe ori ar putea crea probleme, deoarece ”este greu să spui cum va reacţiona sistemul imun la o stimulare repetată cu acelaşi stimul”. De asemenea, imunologul a mai spus că, în mod teoretic, dacă se pune presiune pe un virus, cu tratamente sau cu vaccinuri, el va căuta o „cale de scăpare” şi face mutaţii, iar pericolul e mare, pentru că „ne putem trezi cu mutaţii care pot fi agresive”.
Institutul OncoGen Timișoara a finalizat, la începutul anului 2020, designul unui vaccin împotriva SARS-CoV-2 bazat pe dezvoltarea imunității celulare, respectiv limfocite T citotoxice, adaptând o tehnologie avansată în trataementul cancerului. Printr-un parteneriat cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Medico- Militară ”Cantacuzino”, vaccinul a ajuns la faza de testare pe animale. (V. Grigore)
