Un nou raport privind implementarea Planului coordonat al Uniunii Europene pentru inteligența artificială evidențiază progresele și obstacolele în integrarea tehnologiilor IA în sectorul sănătății. Documentul subliniază potențialul major al inteligenței artificiale de a eficientiza serviciile medicale, dar și nevoia unor reforme în materie de date, reglementare și formare profesională pentru a accelera adoptarea la scară largă.

Inteligența artificială (IA) capătă un rol tot mai important în sistemele de sănătate din Uniunea Europeană, într-un context marcat de presiuni structurale tot mai accentuate. În 2022, cheltuielile pentru sănătate au reprezentat 10,4% din PIB-ul UE, iar sectorul a angajat peste 10% din forța de muncă. Îmbătrânirea populației, creșterea incidenței bolilor cronice și deficitul persistent de personal medical pun însă presiune asupra sustenabilității sistemelor sanitare.

Raportul analizează modul în care IA este utilizată în prezent în domenii precum imagistica medicală, operațiunile spitalicești și descoperirea de medicamente. Concluzia principală este că tehnologiile bazate pe IA pot contribui semnificativ la reducerea sarcinilor administrative, la optimizarea alocării resurselor și la sprijinirea deciziilor clinice, dar implementarea rămâne inegală la nivelul statelor membre.

Domenii de aplicare cu impact ridicat

În imagistica medicală, algoritmii de tip deep learning sprijină detectarea precoce a bolilor și îmbunătățesc acuratețea diagnosticelor. În zona operațională, IA este utilizată pentru gestionarea paturilor, planificarea intervențiilor chirurgicale sau automatizarea documentației clinice. De asemenea, în cercetarea farmaceutică, instrumentele bazate pe IA accelerează analiza datelor biomedicale complexe și procesele de descoperire a medicamentelor.

Pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea acestor tehnologii, forțând spitalele să recurgă la planificare bazată pe date și la soluții digitale. Cu toate acestea, implementările sunt adesea limitate la nivel local sau regional, fără o integrare sistemică la scară europeană.

Bariere majore în calea adoptării

Raportul identifică cinci obstacole principale care încetinesc adoptarea IA, în special în imagistica medicală:

• Accesul limitat la date de calitate, în contextul interpretărilor diferite ale Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) și al fragmentării seturilor de date la nivel național;
• Complexitatea cadrului de reglementare, prin suprapunerea cerințelor din Regulamentul privind dispozitivele medicale (MDR) și viitoarea Lege privind inteligența artificială;
• Infrastructura digitală insuficientă, în special utilizarea limitată a soluțiilor cloud în spitale;
• Deficitul de competențe digitale în rândul personalului medical;
• Constrângeri economice și proceduri de achiziții publice rigide, care pot descuraja inovația și favoriza consolidarea pieței.

În lipsa unei baze de date publice la nivel european cu soluții IA certificate, spitalele întâmpină dificultăți în evaluarea instrumentelor disponibile, iar dezvoltatorii mai mici se confruntă cu sarcini administrative disproporționate.

Recomandări pentru accelerarea implementării

Raportul formulează o serie de recomandări pentru a sprijini adoptarea responsabilă și scalabilă a IA în sănătate:

• Accelerarea implementării Spațiului european al datelor privind sănătatea (EHDS), pentru a facilita accesul securizat și interoperabil la date medicale;
• Crearea unui registru european al soluțiilor IA cu marcaj CE, similar bazei de date a FDA din SUA;
• Armonizarea cerințelor de reglementare și instituirea unor „spații experimentale” (regulatory sandbox) pentru testarea controlată a noilor tehnologii;
• Investiții în infrastructură digitală și centre dedicate dezvoltării IA;
• Extinderea programelor de formare și recalificare în domeniul inteligenței artificiale pentru personalul medical.

Potrivit raportului, succesul implementării nu depinde doar de tehnologie, ci și de consolidarea încrederii publice, de cooperarea transfrontalieră și de dezvoltarea competențelor profesionale. Fără adaptarea fluxurilor de lucru și pregătirea adecvată a personalului, beneficiile potențiale ale IA riscă să rămână insuficient valorificate.

În concluzie, inteligența artificială este considerată un instrument strategic pentru modernizarea sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană. Totuși, pentru a-și atinge potențialul, este necesară o abordare coordonată, care să combine investițiile în date și infrastructură cu claritate legislativă și dezvoltarea capitalului uman.