Politici de Sanatate

Progrese în sănătatea mintală – analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România

20 iulie
14:42 2022
Progrese în sănătatea mintală – analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România

Depresia este cea mai frecventă boală mintală care afectează oamenii în prezent. Organizația Mondială a Sănătății estima în 2014 că depresia afectează un procent impresionant de 4,3% dintre europeni – 40 de milioane de persoane.1 Pandemia generată de noul coronavirus, COVID-19, a condus la o creștere cu 25% a prevalenței anxietății și depresiei la nivel global.2  În acest context, nevoia de reforme în sănătate mintală și de îmbunătățire a managementului, tratamentului și  accesului pacienților la inovație în acest domeniu este esențială. Acestea sunt subiectele-cheie discutate de participanții la evenimentul „Invizibili, dar reali – o perspectivă integrată asupra managementului depresiei în România”, în cadrul căruia a fost lansat raportul „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România”, inițiat și finanțat de Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson. Acest raport este un instrument care urmărește să sprijine evaluarea performanțelor la nivel național în ceea ce privește aspectele-cheie ale politicii de sănătate, furnizarea serviciilor și îngrijirea medicală a persoanelor cu depresie.

„Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România are la bază un obiectiv foarte important pentru compania noastră, acela de a oferi pacienților din România acces la servicii medicale de calitate și tratamente inovatoare, care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții. Urmare a analizei, mai multe recomandări de îmbunătățire a politicilor în domeniul sănătății mintale au fost formulate de experți și suntem determinați să colaborăm cu autoritățile și factorii de decizie pentru a le transforma în acțiuni. Pe termen mediu, ne dorim ca persoanele diagnosticate cu depresie să poată beneficia de servicii și tratamente personalizate, într-o abordare medicală integrată. În domeniul sănătății mintale pot fi obținute progrese semnificative numai prin colaborarea dintre toți factorii interesați”, a deschis discuțiile Sévan Kaloustian, Managing Director al Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson România.

Evenimentul „Invizibili, dar reali – o perspectivă integrată asupra managementului depresiei în România”, în cadrul căruia a fost lansat raportul „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România”, a avut loc în format hibrid, la Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului, în prezența unei distinse audiențe. Desfășurat sub egida Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, cu sprijinul Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, evenimentul a reunit factori de decizie, Administrația Prezidențială, Parlamentul României, Parlamentul European, autorități, reprezentanți ai comunității medicale, experți internaționali și naționali în domeniul sănătății și sănătății mintale, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.

Depresia în România

Analiza scoate în evidență câteva aspecte particulare referitoare la managementul depresiei în România, comparativ cu alte state europene:

► Doar 3% din cheltuielile în sănătate sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu mai mult de 5% în peste 60% din țările europene

► Doar 1,5% dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani au raportat depresie în ultimele 12 luni (date din 2014), ceea ce reprezintă cea mai mică rată de raportare din toate țările europene

► România are aproape 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, față de media UE de 17 la 100.000 de locuitori

► 2,12% este costul sănătății mintale în PIB-ul anual (cheltuieli directe și indirecte) față de 4% în UE în general

Analiza arată că serviciile de sănătate mintală din România au fost supuse unor reforme succesive care au avut ca scop dezinstituționalizarea îngrijirii și transferarea serviciilor în medii comunitare. Deși există politici care să sprijine această schimbare, punerea temeinică în aplicare a acestora nu este încă pe deplin realizată. Inegalitățile regionale în ceea ce privește accesul la îngrijirile de sănătate mintală reprezintă o adevărată provocare. Există o mare diferență între regiuni atât în ceea ce privește distribuția paturilor în spitalele de sănătate mintală, cât și a forței de muncă din domeniu. Acest lucru este combinat cu barierele larg răspândite în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor de sănătate mintală în ambulatoriu. Serviciile de sănătate mintală din România nu recunosc adesea rolul critic al implicării persoanelor cu depresie în deciziile privind îngrijirea acestora. Stigmatizarea și lipsa de conștientizare a depresiei în cadrul comunității prezintă obstacole suplimentare, împiedicând oamenii să solicite sprijin.

Pandemia tăcută

Depresia are un impact devastator asupra vieții celor afectați, a familiilor lor și a societății, în general. Este asociată cu numeroase rezultate negative pe parcursul vieții unei persoane, inclusiv performanță academică mai slabă, venituri reduse, boli cronice, calitate redusă a vieții și o probabilitate mai mare de deces. Efectele psihologice ale pandemiei cauzate de COVID-19 au determinat o creștere masivă la nivel global a incidenței anxietății și depresiei, cu 25% doar în primul an de pandemie, însă este foarte probabil ca această cifră să fie și mai mare în prezent. Pandemia a făcut subiectul depresiei mai prezent ca niciodată, specialiștii din întreaga lume numind-o „pandemia tăcută” sau „pandemia paralelă”.

Evaluarea managementului depresiei

În urma realizării acestei analize, au fost identificate patru domenii-cheie a căror dezvoltare este prioritară pentru îmbunătățirea managementului depresiei în România: servicii integrate și complete pentru depresie, date pentru a stimula îmbunătățiri în îngrijirea depresiei, implicarea și împuternicirea persoanelor cu depresie și utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți accesul la îngrijire. Analiza sistemului românesc arată că depresia nu este inclusă în planul național de sănătate sau într-un plan specific pentru sănătatea mintală, nu este sprijinită colaborarea între serviciile de îngrijire medicală primară și cele de sănătate mintală, nu există un lider guvernamental în domeniul sănătății mintale cu responsabilitate interministerială care să promoveze o abordare de tip „sănătate mintală în toate planurile” și nici ghiduri privind îngrijirea depresiei, în comun cu îngrijirea primară și psihiatrică.

Printre ideile principale desprinse din cadrul evenimentului de lansare:

►Este nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea depresiei, pentru toate componentele sale: prevenţie, diagnosticare precoce, dezvoltare de servicii integrate şi cuprinzătoare, acces la tratamente şi tehnologii inovatoare care să contribuie la îmbunătăţirea stării pacienţilor.

►Se poate lucra la o simplificare a procedurilor de acordare a asistenței medicale psihologice gratuite.

►Specificul recuperării post-COVID-19 implică o mare parte legată de depresie și, cu siguranță, în contextul actual, necesită o atenție și mai mare.

►Estimările la nivel global arată că bolile mintale vor avea o povară financiară mai mare decât cancerul, diabetul și bolile respiratorii la un loc.3

►50% dintre cazurile de depresie debutează înainte de vârsta de 14 ani, iar 75% până la vârsta de 23 de ani.

►Serviciile de sănătate mintală sunt subfinanțate în cele mai multe țări europene. EU4Health va putea susține anumite inițiative de conștientizare a efectelor depresiei și stresului.

►Programele europene de sănătate mintală vor avea la dispoziție, în 2022, fonduri de 60 milioane de euro.4

►Restructurarea Strategiei UE pentru sănătate mintală trebuie susținută prin investiții adecvate.

►Planul Comisiei Europene privind bolile netransmisibile evidențiază importanța sănătății mintale.

►Factorii de decizie trebuie să colaboreze îndeaproape cu toate părțile interesate, inclusiv cu comunitatea medicală, pentru a inversa cursul depresiei în România, adoptând o abordare integrată și preventivă, pentru a atrage atenția asupra acestei afecțiuni în toată complexitatea sa.

►La ora actuală nu se cunosc nevoile pentru tratamentul depresiei în România.

►În draftul de Strategie Națională de Sănătate este menționată formarea unor rețele teritoriale pentru principalele probleme de sănătate publică, depresia fiind una dintre ele.

►Este necesară crearea unei baze de date care să reflecte situația exactă din teritoriu din punct de vedere social, medical și al resurselor și care să fie utilizată în dezvoltarea unei Strategii Naționale de Sănătate Mintală.

►Un Plan de Sănătate Mintală poate replica modelul Planului național de combatere a cancerului, care s-a dovedit un succes prin implicarea tuturor factorilor interesați.

►Pacienții cronici au nevoie atât de servicii sociale, cât și de servicii psihologice. Din păcate, sunt multe spitale în România care nu au angajați specialiști în psihologie. 7

Concluzii

Depresia poate fi o afecțiune debilitantă. În România, persoanele afectate de depresie suferă adesea în tăcere din cauza nivelului ridicat de stigmatizare și a lipsei de conștientizare a opțiunilor de îngrijire disponibile. Din acest motiv, este probabil ca numărul persoanelor care se confruntă cu depresia să fie subestimat. Raportul „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România”, inițiat de Janssen, are la bază un obiectiv foarte important, acela de a oferi pacienților români acces la servicii medicale de calitate și tratamente inovatoare care contribuie la îmbunătățirea calității vieții. Recomandări prioritare, conform raportului „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România”

  1. Servicii integrate și complete pentru depresie

► Creșterea investiției în disponibilitatea serviciilor comunitare pentru persoanele cu depresie, pentru a diminua barierele semnificative existente la acest nivel.

► Eliminarea limitării numărului de consultații pe care profesioniștii din sănătate le pot oferi pe zi. Asigurarea resurselor necesare pentru ca aceste servicii să fie disponibile pentru pacienți.

► Dezvoltarea unor sisteme și stimulente pentru a îmbunătăți comunicarea și coordonarea între îngrijirea medicală primară și cea de specialitate.

► Consolidarea colaborării interministeriale pentru servicii de sănătate mintală comunitare, pentru a aborda lipsa de implicare a celor din afara sistemului de sănătate, precum sectorul educației sau cel al serviciilor sociale.

  1. Date pentru stimularea îmbunătățirii mijloacelor de îngrijire a depresiei

► Asigurarea colectării sistematice a datelor privind epidemiologia, îngrijirea, tratamentul și rezultatele înregistrate pentru pacienții care se confruntă cu depresie.

► Atunci când datele sunt disponibile, acestea ar trebui să fie utilizate pentru a planifica și monitoriza în mod eficient serviciile.

  1. Implicarea și responsabilizarea persoanelor care suferă de depresie

► Actualizarea ghidurilor clinice pe depresie pentru a se asigura că persoanele cu depresie și îngrijitorii acestora sunt implicați în deciziile privind îngrijirea.

► Dezvoltarea unor ghiduri specifice privind îngrijirea medicală primară, cu contribuții din partea medicilor, a specialiștilor în sănătate mintală, a persoanelor cu depresie și a familiilor acestora.

► Abordarea lipsei de conștientizare a depresiei în rândul persoanelor afectate și a familiilor acestora prin conectarea cu asociațiile locale.

► Pilotarea unor rețele de sprijin „inter pares/de la egal la egal”, bazate pe dovezi pentru a înțelege rolul pe care acestea l-ar putea juca în furnizarea de îngrijiri pentru persoanele cu depresie.

  1. Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți accesul la îngrijire

► Identificarea unui set de instrumente digitale care pot fi utilizate de specialiști la nivel național.

► Dezvoltarea și implementarea unor ghiduri standardizate și training pentru utilizarea instrumentelor digitale în practica curentă.

Despre

Raportul „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România” a fost dezvoltat de  The Health Policy Partnership, în parteneriat cu GAMIAN, EUFAMI și Asociația Europeană de Psihiatrie, cu contribuția prof. dr. Doina Cozman, în calitate de membru al grupului consultativ la nivel european, cu ajutorul interviurilor oferite de dr. Claudia Dima – expert în sănătate publică, Amedeea Enache, director executiv Fundația Estuar, și dr. Alexandru Paziuc, președintele Asociației de Psihiatrie Socială din România. Această analiză face parte dintr-o serie mai amplă de rapoarte individuale care evaluează principalele politici și servicii naționale de sănătate furnizate persoanelor care suferă de depresie în Belgia, Franța, Italia și România.

Material realizat cu sprijinul Janssen România

1  https://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/mental-health/areas-of-work/depression

2 https://www.who.int/news/item/02-03-2022-covid-19-pandemic-triggers-25-increase-in-prevalence-of-anxiety-and-depression-worldwide

3https://www3.weforum.org/docs/WEF_Harvard_HE_GlobalEconomicBurdenNonCommunicableDiseases_2011.pdf

4 Marijn Kraakman, Director Governmental Affairs & Policy EMEA Pharmaceuticals & Vaccines, Johnson & Johnson EMEA

https://www.healthpolicypartnership.com/project/depression-scorecard/

 

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: