Politici de Sanatate

Programul de tratament HIV în al doilea val COVID-19

02 decembrie
22:07 2020
Programul de tratament HIV în al doilea val COVID-19

În ultimele 8 luni, 28,4% dintre pacienții cu HIV au primit tratamentul la cortul de triaj de la poarta spitalului, 61,4 % au așteptat în aer liber eliberarea tratamentului, 16,7 % au suferit întreruperi de tratament, iar 62% nu au avut acces la consultație la medicul infectionist.

Raportul „Situația PLHIV în contextul pandemiei de COVID-19”, a fost lansat în cadrul dezbaterii „Programul de tratament HIV în al doilea val COVID-19”, organizată miercuri, 2 decembrie, de Federația UNOPA, în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Centrul Român HIV/SIDA și Academia Europeană de HIV/SIDA, cu ocazia Zilei Mondiale SIDA (marcată anual, la nivel global, pe data de 1 decembrie).

În cadrul evenimentului, s-a realizat o evaluare a situației pacienților cu HIV tratați la nivelul celor 9 Centre Regionale HIV/SIDA, corelată cu datele studiului lansat de către UNOPA. Problemele pacienților cu HIV în perioada pandemiei sunt generate de faptul că toate spitalele de boli infecțioase au fost transformate în spitale de primă linie în tratarea COVID-19.

Toți participanții la eveniment au subliniat necesitatea majoră a implementării unor măsuri imediate de asigurare a accesului pacienților la servicii medicale, tratament și analizele de monitorizare, precum și necesitatea înființării unor programe naționale de prevenire a infecției HIV, destinate cu  precădere grupurilor vulnerabile. Totodată, s-a subliniat necesitatea înlăturării cauzelor care pot genera întreruperi de tratament pentru pacienți, precum și bugetarea suficientă a Programului încă de la începutul anului, obligativitatea spitalelor de a asigura un stoc tampon dacă au buget alocat, monitorizarea îndeplinirii obligațiilor contractuale ale distribuitorilor  de furnizare a medicamentelor.

”Costurile pandemiei pentru pacienţii HIV/SIDA sunt imediate şi dacă nu sunt adecvat abordate, pot avea efecte de lungă durată şi pot pune în pericol eforturile făcute până în prezent. Lansez un apel la un angajament intersectorial pentru a aborda integrat managementul bolii şi pentru a facilita accesul pacienţilor la mijloace moderne de diagnostic şi tratament şi vreau să vă asigur că Administraţia Prezidenţială este solidară acestor eforturi”, a declarat conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică.

Situația PLHIV în contextul pandemiei de COVID-19

Raportul cuprinde o scurtă analiză a impactului pandemiei  asupra pacienților cu HIV/SIDA și a măsurilor adoptate de autorități pentru persoanele din România care suferă de această afecțiune. Pentru colectarea datelor s-a folosit ca instrument de cercetare un chestionar adresat pacienților cu HIV/SIDA care trăiesc în România. Chestionarul a fost aplicat online, în perioada 6 – 20 noiembrie 2020, cuprinzând întrebări structurate și semistructurate.

Rezultate:

  • 70,4% dintre persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA (PLHIV) chestionate primesc tratamentul ARV lunar
  • 28,4% dintre respondenți primesc tratamentul ARV la poarta spitalului/la cortul de triaj
  • Pentru ridicarea tratamentului de ARV se așteaptă între 1-2 ore (22,8% respondenți) sau chiar până la 3-5 ore (11, 2%)
  • În timpul de așteptare, 61,4% dintre respondenți sunt nevoiți să aștepte afară, sub cerul liber, fără acces la o toaletă amenajată (66,7% respondenți)
  • 16,7% au primit schema de tratament incompletă sau nu au primit deloc medicamente în ultimele 8 luni, o dată sau de mai multe ori
  • 73,2% dintre respondenți consideră că riscul ca tratamentul ARV să se întrerupă în viitor e mare și foarte mare
  • 47,3% dintre respondenți ar prefera pe viitor să primească tratamentul ARV prin curier, la domiciliu
  • 62% dintre respondenții care au avut nevoie de consultație din partea medicului infecționist nu au avut acces la acesta
  • 31% dintre respondenți care au avut nevoie de analize prescrise de medicul infecționist nu au avut acces la acestea
  • În ultimele 8 luni, cea mai frecventă metodă de comunicare cu medicul infecționist a fost prin telefon (40,2% respondenți), în timp ce 35,1% nu au comunicat deloc cu acesta
  • Numai 58,6% dintre respondenți au beneficiat de analizele de monitorizare periodice specifice infecției HIV (CD4 și viremie) până în noiembrie 2020. (10% dintre respondenți au efectuat analizele contracost, la clinici private).

„Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, în primul rând asupra accesului la servicii medicale specifice specializării de boli infecțioase (consultații și analize medicale). Tratamentul ARV a fost disponibil pentru persoanele seropozitive, însă, de multe ori, ridicarea medicației implică drumuri lunare către spitalele sau secțiile de boli infecțioase, ceea ce crește expunerea acestora la riscul infectării cu COVID-19. Dorim să facem un apel către autorități de a găsi soluții inovative și adecvate care să răspundă atât nevoii de contracarare și stopare a pandemiei de COVID-19, concomitent cu respectarea accesului la servicii medicale a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA.  Dacă acest lucru nu se va întâmpla, pe termen lung deciziile prezente vor duce la înrăutățirea stării de sănătate a persoanelor cu HIV/SIDA, care se vor răsfrânge asupra sistemului prin costuri ridicate de spitalizare, tratament și îngrijire medicală costisitoare. Considerăm că în 8 luni de zile, elementul de noutate al pandemiei de COVID-19 s-a diminuat și este momentul să se înceapă implementarea unor soluții care să includă toți pacienții, indiferent de patologie”, a declarat Iulian Petre, director executiv UNOPA.

Date oficiale la data de 30 septembrie 2020

Conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România în cadrul evenimentului, la 30 septembrie 2020 erau înregistrate   16.658 persoane infectate HIV. În anul 2020 au fost diagnosticate 212 cazuri noi de infecție HIV în România, din care 75% bărbați și 25% femei. Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2020 sunt: sex neprotejat (heterosexual)- 62%, sex neprotejat (bărbați care fac sex cu alți bărbați) -24,5%, consum de droguri injectabile – 11%.

„Datele de până acum ne arată că anul 2020 va fi puternic afectat și din punctul de vedere al testării HIV. Numărul mic de cazuri diagnosticate în acest an arată că pandemia COVID 19 a afectat și acest domeniu, populația nu s-a mai îndreptat către centrele de testare de teamă și din cauza măsurilor de protecție. Astfel, multe cazuri au rămas nediagnosticate, ceea ce crește riscul de transmitere a infecției cu HIV în populație. Recomand ca toate persoanele care știu că au avut comportamente cu risc de infectare cu HIV să se testeze,  pentru a se trata cât mai repede în cazul în care sunt infectate cu HIV, astfel putând avea o viață normală și putând să-i protejeze și pe cei dragi lor” a declarat dr. Mariana Mărdărescu, Coordonatorul Compartimentului de Monitorizare a infecției HIV/SIDA în România din cadrul INBI „Prof. Dr. Matei Balș”.

Raportul „Situația PLHIV în contextul pandemiei de COVID-19” poate fi descărcat integral de pe site-ul www.unopa.roAICI .

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: