Politici de Sanatate

Prof. dr. Traian Mihăescu: Nu vă bazați numai pe “testul PCR pozitiv” ca să declarați cazul contagios!

21 august
17:22 2020
Prof. dr. Traian Mihăescu: Nu vă bazați numai pe “testul PCR pozitiv” ca să declarați cazul contagios!

Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat că educația, și a altora și a noastră înșine, și informarea sunt elemente cheie în lupta cu boala. Însă o educație trebuie susținută de dovezi, propovăduită de specialiști și înțeleasă atât de cadrele medicale, cât și de publicul larg. Și ce canal poate fi mai des folosit decât Facebook-ul, unde specialiștii pot să își exprime punctele de vedere, dar și să aducă argumente și să atragă atenția ce nu facem bine în lupta cu acest virus? Prof. đr. Traian Mihăescu, medic specialist pneumolog, Disciplina Pneumologie, UMF Iași, este unul dintre cei care a ales (și) platforma de socializare ca o cale de comunicare. Postările sale ne-au atras atenția asupra unor aspecte care trebuie lămurite în privința luptei cu noul coronavirus: de la teste utile, la începutul școlii, contagiozitate, rezultate fals pozitive sau fals negative- totul în interviul ce urmează.

Este infecția cu coronavirus același lucru cu boala?

În urma infecției cu SARS-CoV-2 pot apărea multiple manifestări clinice: spectrul lor se întinde de la simptome ușoare (care pot fi tratate la domiciliu, dacă se pot respecta măsurile de izolare), până la boala pulmonară severă, care necesită suport ventilator (detalii în Tabel).

 

Stadiu

Caracteristici
Infecție asimptomatică/presimptomatică Test pozitiv pentru antigene SARS-CoV-2 dar nu au simptome
Boala ușoară Simptome variate (febră, tuse, tulburări ale mirosului/gustului), dar fără dispnee sau imagine pulmonară anormală
Boala moderată Boala respiratorie subglotică (clinic și/sau imagistic) și SpO2 >94%
Boala severă SpO2 < 94%, PaO2/FiO2 < 300, rata respirațiilor > 30/min, sau infiltrate pulmonare >50%

 

Boala critică Insuficiență repiratorie/ARDS, șoc, disfuncție multiorgan

Pneumonia, sindromul de detresă respiratorie acutaă (ARDS), șocul septic, disfuncția multiorganică sunt cauzate de răspunsul inadecvat al gazdei față de infecția virală și scopul tratamentului la aceste cazuri este susținerea adecvată a gazdei și nu numai un tratament cu viza antivirală (care trebuie să aibă o dovadă științifică de eficiență!).

  1. Dupa Wu Z et al, JAMA 2020, www.covid19treatmentguidelines.nih.gov

Pe de altă parte, spectrul manifestărilor clinice nu este strict pulmonar și tot mai des sunt raportate simptome extrapulmonare. Implicarea directă a virusului prin efect citopatogen este posibilă, dar nu e neapărat și o creștere a contagiozității cazului.

Cât privește noțiunea de “risc de a transmite boala” – contagiozitatea cazului:  persistă o confuzie între necesitatea izolării din cauza contagiozității cazului COVID-19 și necesitatea de asistență medicală a bolnavului COVID!

Dacă definim “infecția cu coronavirus” ca perioada în care putem izola, prin cultura pe celule, virusul “viu”, adică autoreplicabil, în organism, în situsuri din tractul respirator, atunci aceasta este relativ redusă, în majoritatea cazurilor la 10-14 zile (există, desigur, și excepții, dar ele nu sunt importante din punct de vedere epidemiologic).

Centrul de Control al Bolilor din SUA are de câteva luni regula 3+10 și, într-un final, OMS a adoptat această regulă: 3 zile de lipsă de simptome și 10 zile de la debut- cazul nu mai e contagios!

Nu vă bazați numai pe “testul PCR pozitiv” ca să declarați cazul contagios! Infecțiozitatea se corelează cu numărul de cicluri de replicare genică necesare ca să declari un caz RT-PCR pozitiv: dacă acest număr este de peste 35, cazul nu este contagios, deși rezultatul PCR e dat “pozitiv”.

Dacă definim boala COVID-19 ca toată perioada cu simptome ce afectează calitatea vieții (tuse cronică, dureri toracice, dispnee, afectări neurologice, tulburări digestive, miocardită etc), aceasta pare a fi prezentă multe luni la aproape 30% din cazurile care au fost inițial simptomatice. Acești pacienți persistent simptomatici și după o lună de la debut sunt necontagioși și nu trebuie stigmatizați, ei  nu necesită tratament cu viză antivirală, dar tratamentul recuperator poate fi complex.

Continuă confuzia privind “vindecarea” la bolnavii COVID-19. Definiția de „vindecat” se referă la infecțiozitatea cazului sau la boala COVID-19?..trebuie clarificat! Dacă se face referire la infecțiozitate este una, iar cele 2 teste PCR negative sunt un marker fetișizat! Mai corectă ar fi definiția CDC, acceptată după 2 luni și de OMS. Dacă se face referire la boală și simptome și nu la contagiozitate, lucrurile sunt mai complicate și încă nelămurite! Oricum, este diferit de infecțiozitatea cazului!

Care sunt cele mai bune măsuri pe care ar trebui să le ia autoritățile odată cu începerea școlii?

E o problemă foarte spinoasă, cu răspuns extrem de dificil. Ventilația claselor și a tuturor spațiilor unde se desfășoară procesul de învățămant este esențială. Aerisirea trebuie să fie frecventă (la maximum 3 ore), trebuie să dureze cel puțin 15 minute, trebuie să fie făcută înainte de începerea orelor, în pauze și la terminarea orelor, când se face și curățirea și dezinfecția încăperii. Furnizarea posibilității de igenizare repetată și corectă a mâinilor este esențială. Învățământul online trebuie să cuprindă și lecții de educație sanitară! Extinderea testării, folosind teste rapide pentru antigen și nu pentru anticorpi, va permite depistarea mai rapidă a cazurilor contagioase. Vaccinarea antigripală a personalului didactic, combaterea fumatului,  administrarea de vitamina D sunt măsuri complementare care trebuie avute în vedere. Redeschiderea școlilor rămâne o problemă cu multe necunoscute.

Dacă vrei sa detectezi persoanele care pot transmite virusul (=contagioase) caută antigenul, și nu anticorpul! – Ce fac greșit unitățile sanitare?

Trebuie dezvoltate strategii pentru screening-ul populației și izolarea cazurilor suspecte. Testarea diagnostică este foarte importantă pentru supravegherea epidemiologică, dar acuratețea (Sensibilitatea și Specificitatea) și utilitatea clinică a testelor trebuie evaluate periodic și făcută publice! Autoritățile sunt obligate să acționeze cu mai mult discernământ atunci când testele diagnostice sunt folosite și pentru limitarea unor drepturi cetățenești. Pandemia nu este o justificare pentru abandonarea principiilor medicinei bazate pe dovezi!

În cazul diagnosticării COVID-19 prin “reverse transcription polymerase chain reaction (RT-PCR) “ : 2 teste Fals Negative, 3 teste fals negative, chiar și 4 teste fals negative consecutive sunt mult mai probabile decât 1 test Fals Pozitiv! Pe de altă parte, a afirma că un test PCR nu poate fi fals pozitiv e o eroare! Testarea RT-PCR pentru COVID-19 ar trebui asociată cu probe de control negative (NTS “negative template control sample” – dacă apare un rezultat pozitiv la unul sau mai mulți primeri cu proba NTC rezultă că este o contaminare și rezultatul este fals pozitiv).

Informația furnizată de testele serologice pentru anticorpi, folosită la nivel individual, are o valoare limitată. Rezultatele acestor teste serologice nu pot furniza răspuns la întrebarea dacă acum ești infectat cu SARS-CoV-2 activ (replicabil) și nici dacă cel testat poate infecta pe alții.

Ați afirmat că DSP-urile trebuie să treacă de la premiza „unde sunt cazurile?” la „unde vor fi cazurile?” Cum se poate face acest lucru? Cât de importantă este această acțiune pe termen lung?

Sunt cazuri “periclitate” (prin vârstă, comorbidități, azilanta de grup) și sunt cazuri “periclitante” (prin potențialul de a transmite infecția: personal sanitar, personal de îngrijire în unități închise, etc). Pentru controlul pandemiei se impune depistarea activă a cazurilor contagioase. La ora actuală, cazurile sunt depistate, în marea lor majoritate, după vârful lor de contagiozitate. Testarea preventivă pentru a detecta antigenul și cazul potențial contagios este necesară. Noi teste diagnostice, ieftine și rapide, pentru decelarea antigenelor SARS-CoV-2, sunt în curs de apariție și procurarea lor ar trebui să fie o prioritate.

Michael Osterholm (https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Osterholm) ne îndeamnă, în primul rând, să fim umili: „ceea ce am spus azi despre pandemie trebuie revizuit peste 2 săptămâni !” și afirmă, „fără să fie sigur” – cum spune el, că „modelul gripal cu a doilea val nu este corect! „. De fapt, focul continuă să ardă mocnit, în unele locuri chiar reizbucnește, “lemn de foc” pentru SARS-CoV-2 este din plin: nu avem decât maximum 5% din populație imunizată și, dacă nu vom ajunge, prin vaccinare, la 70-80%, situația poate fi dramatică.

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: