Evenimentele din ultimii ani au arătat, încă o dată, gradul înalt de vulnerabilitate cu care se confruntă societățile din ziua de astăzi în fața unor evenimente neprevăzute, precum pandemiile, și toate acestea au fost posibile într-o eră a progreselor și descoperirilor medicale.

”Din păcate, neajunsurile sistemului medical românesc sunt mari, iar nevoile de investiții sunt nenumărate, fiind necesare intervenții integrate care să acopere asigurarea și formarea cadrelor medicale, furnizarea unor servicii medicale de calitate, asigurarea infrastructurii medicale și a dotărilor cu echipamente performante, precum și, nu în ultimul rând, susținerea cercetării în domeniul medical”, a afirmat Teodora Elena Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), coordonator al implementării Politicii de Coeziune și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în România.

Programul Sănătate beneficiază de o alocare totală de aproximativ 4 miliarde euro, din care finanțarea UE este de 2,27 miliarde euro, atât din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cât și Fondul Social European+ (FSE+), la care se adaugă cofinanțarea națională. În complementaritatea programului dedicat vine și Planul Național de Redresare și Reziliență prin Componenta 12 - Sănătate cu o alocare de 1,71 miliarde euro și Investiția 3 din Componenta 7 – Transformare digitală cu o alocare de 400 milioane euro pentru realizarea sistemului de eHealth și telemedicină.  ”În acest context, am negociat direct cu reprezentanții Comisiei Europene integrarea unor priorități de investiții care se regăsesc în Programul de Sănătate, preluate din Strategia de Sănătate și din Master Planurile Regionale”, a mai spus reprezentanta MIPE.

Apeluri lansate

Până în prezent, Autoritatea de Management pentru Programul de Sănătate a lansat ghidurile finale pentru solicitanți, în valoare totală de aproximativ 2,7 miliarde euro, din care aproximativ 1,18 miliarde euro reprezintă contribuția UE.

Apelurile de proiecte lansate se referă la:

• Continuarea investițiilor în spitale regionale de urgență: Iași, Cluj, Craiova (faza II), proiecte etapizate
• Investiții în infrastructuri spitalicești publice noi cu impact teritorial major – Institutul Clinic Fundeni
• Investiții în infrastructura de sănătate ITI Delta Dunării prin sprijinirea Spitalului Județean de Urgență Tulcea
• Creșterea accesului și a eficacității serviciilor de asistență medicală dedicate pacientului critic (pacient cu accident vascular cerebral)
• Creșterea capacității de a furniza servicii privind diagnosticul, monitorizarea și/sau tratamentul pacienților critici copii și nou-născuți prin dezvoltarea de instrumente și formarea personalului medical
• Proiecte etapizate – clinici ambulatorii și infrastructura unităților de urgență și a compartimentelor de primire a urgențelor, containere de logistică medicală
• Investiții în cabinete de asistență medicală stomatologică care să furnizeze servicii copiilor, inclusiv copiilor cu nevoi speciale în ambulatorii spitale pediatrie sau spitale publice cu secții de pediatrie
• Investiții în infrastructura publică a clinicilor ambulatorii implicate în punerea în aplicare a programelor de screening (regiuni mai puțin dezvoltate)
• Investiții în infrastructura publică a ambulatoriilor spitalelor de pediatrie, obstetrică ginecologie, psihiatrie
• Sprijin pentru punerea în aplicare a unor soluții de cercetare importante din punct de vedere strategic în domeniul medical: genomică; bolile netransmisibile (de exemplu, dezvoltarea de soluții de cercetare pentru tratarea cancerului); vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice
• Infrastructura publică a laboratoarelor de genetică și anatomie patologică pentru diagnosticarea cancerului în vederea unui tratament personalizat în conformitate cu profilul tumoral identificat
• Investiții de dotare în infrastructura publică a institutelor de oncologie – Institutul Regional de Oncologie Iași”
• Creșterea eficacității serviciilor de asistență medicală oncologică musculo-scheletică
• Investiții în infrastructura publică a unităților de sănătate publică de interes regional/județean pentru diagnosticarea și tratarea cancerului, laboratoare de microbiologie în unitățile de sănătate publică
• Sprijin pentru măsuri sistemice de implementare, asigurare și control al calității programului de screening pentru cancer colorectal și boli hepatice cronice
• Organizarea unui program național de prevenire, depistare timpurie (screening), diagnosticare și trimitere la tratamentul pacienților cu tuberculoză”
• Investiții în infrastructura unităților sanitare publice de recuperare/reabilitare medicală;
• Dezvoltarea de programe/module specifice și transversale de la nivelul universităților de medicină;

Programul Sănătate grupează intervenții în sfera investițiilor în infrastructura de sănătate și dotări, cercetare și digitalizare, ce vizează creșterea accesibilității și eficacității serviciilor de asistență medicală și integrarea între nivelurile de asistență (primară/comunitară cu serviciile oferite în ambulatoriu, precum și asistența terțiară), dezvoltarea competențelor personalului și furnizarea de servicii medicale persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile. Programul Sănătate se adresează tuturor nivelurilor sistemului de îngrijiri de sănătate pentru a răspunde, în timp adecvat și în condiții de calitate, nevoilor actuale de îmbunătățire a accesului la servicii de diagnostic și tratament, dar și nevoilor de servicii de prevenție primară și secundară.

”În complementaritate cu acest program, Componenta 12 – Sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o alocare de 1,71 miliarde euro, finanțează sistemul medical românesc prin investiții ce au ca obiectiv reducerea mortalității prin prevenție, acces mai larg la diagnostic precoce și tratament și diminuarea disparităților de acces între regiuni și categorii sociale. Investițiile vor moderniza infrastructura publică, vor susține telemedicina și vor îmbunătăți calitatea și siguranța actului medical. Astfel, această componentă contribuie la creșterea accesului la servicii medicale de calitate și la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate”, a completat specialistul.

Absorbția fondurilor europene

Teodora Elena Preoteasa a atras atenția că, pentru a îmbunătăți rata de absorbție a fondurilor europene, este esențial să ne concentrăm pe câteva direcții cheie. ”În primul rând, trebuie să continuăm să simplificăm procedurile administrative și să reducem birocrația, astfel încât beneficiarii să poată accesa fondurile mai ușor și mai rapid. În al doilea rând, creșterea capacității administrative a autorităților locale și regionale, prin formarea personalului și optimizarea colaborării între instituțiile implicate, va aduce rezultate notabile. Totodată, promovarea unei comunicări eficiente și transparente între autorități și potențialii beneficiari va spori interesul și încrederea în utilizarea fondurilor europene. Nu în ultimul rând, este nevoie de o planificare mai riguroasă a proiectelor, astfel încât acestea să fie bine pregătite din timp și să poată fi implementate eficient”.

Mai multe detalii despre apelurile care vor fi lansate în curând și sumele disponibile, în ediția print octombrie/noiembrie 2024 a revistei Politici de Sănătate.

Valentina Grigore