Prevalența globală a BPOC a crescut semnificativ în ultimele decenii. Având în vedere că resursele disponibile pentru a aborda provocările globale în materie de sănătate sunt limitate, iar în medicina respiratorie se investește relativ puțin, este important să se definească prioritățile de cercetare pentru BPOC la nivel mondial. 62 de experți au contribuit cu 230 de idei de cercetare, care au fost evaluate de 34 de cercetători în funcție de șase criterii predefinite: capacitatea de răspuns, eficacitatea, fezabilitatea, capacitatea de livrare, reducerea poverii și echitatea.
Potrivit autorilor studiului „Priorități de cercetare pentru a aborda povara globală a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) în următorul deceniu”, publicat în revista Journal of Global Health, aceștia și-au propus să identifice „un set clasificat de priorități de cercetare în domeniul BPOC care trebuie abordate în următorii 10 ani pentru a reduce substanțial impactul global al acestei afecțiuni”.
Ca răspuns la interesul sporit al comunității internaționale pentru bolile netransmisibile, în ultimul deceniu s-au depus mai multe eforturi pentru a identifica prioritățile de cercetare în diferite domenii ale sănătății globale. Aceste inițiative au contribuit la progres, deoarece procesul de identificare a priorităților de cercetare a informat guvernele, agențiile de finanțare și sectorul privat cu privire la modul în care trebuie să prioritizeze investițiile într-un mod sistematic.
Autorii studiului apreciază astfel că „a fost nevoie de un proces de stabilire a priorităților transparent, sistematic și reproductibil, care să fie perceput ca fiind reprezentativ și echitabil la nivel mondial. Acesta ar trebui să implice toate părțile interesate relevante pentru a organiza un răspuns internațional coordonat la provocările complexe și considerabile existente în domeniul cercetării BPOC.”
În opinia cercetătorilor, „exercițiile anterioare de stabilire a priorităților în materie de cercetare efectuate în domeniul BPOC au fost utile, dar au utilizat o varietate de abordări și metode care nu au fost globale, sistematice sau reproductibile în afara contextului specific sau au avut un domeniu de aplicare limitat.”
Astfel, a fost adaptată metodologia CHNRI – Inițiativa de cercetare în domeniul sănătății și nutriției copiilor pentru a identifica prioritățile globale de cercetare în domeniul BPOC, care este în prezent cea mai frecvent utilizată abordare metodologică pentru a genera priorități de cercetare în domeniul medicinei și al asistenței medicale, fiind dezvoltată pentru a răspunde acestei nevoi de rigoare metodologică.
Autorii au identificat astfel că prioritatea de cercetare clasată pe primul loc „a fost nevoia de noi strategii eficiente pentru a sprijini renunțarea la fumat. Dintre primele 20 de priorități generale de cercetare, șase s-au axat pe furnizarea și accesul la reabilitarea pulmonară fezabilă și rentabilă, în special în asistența primară/comunitară și în mediile cu resurse reduse.”
De asemenea, „trei dintre primele 10 priorități generale au solicitat cercetare privind îmbunătățirea metodelor de screening și de diagnosticare precisă a BPOC în mediile de îngrijire primară cu resurse reduse. Alte idei care au fost susținute au implicat o mai bună înțelegere a factorilor de risc pentru BPOC, dezvoltarea unor programe de formare eficiente pentru lucrătorii din domeniul sănătății și pentru medici în mediile cu resurse reduse și evaluarea unor intervenții noi pentru a încuraja activitatea fizică.”
Ca o concluzie, experții au fost de acord „că cele mai presante întrebări de cercetare fezabile care trebuie abordate în următorul deceniu pentru reducerea BPOC au fost cele referitoare la prevenirea și diagnosticarea bolii și reabilitarea pacienților, în special în mediile cu resurse reduse. Cele mai mari câștiguri ar trebui să fie așteptate în mediile țărilor cu venituri mici și mijlocii (LMIC), deoarece mare parte dintre decesele cauzate de BPOC au loc în aceste medii. Prioritățile de cercetare identificate prin acest proces internațional sistematic ar trebui să informeze și să motiveze factorii de decizie politică, finanțatorii și cercetătorii să sprijine și să efectueze cercetări pentru a reduce povara globală a BPOC.”
Top 10 priorități
- Dezvoltarea de noi strategii (inclusiv noi combinații de strategii farmacologice și nefarmacologice) pentru a stimula renunțarea la fumat.
- Identificarea modalităților fezabile și eficiente de furnizare a reabilitării pulmonare în mediile cu resurse reduse.
- Identificarea metodei optime de screening pentru BPOC în asistența medicală primară.
- Identificarea strategiilor fezabile pentru a îmbunătăți accesul la reabilitarea pulmonară pentru pacienții cu BPOC, păstrând în același timp eficiența costurilor.
- Identificarea abordării pentru a extinde furnizarea de servicii eficiente de reabilitare pulmonară în medii cu resurse reduse pentru a face față poverii reprezentate de insuficiența respiratorie.
- Definirea celui mai accesibil, mai precis și mai fiabil proces de diagnosticare a simptomelor respiratorii în mediile cu resurse reduse, bazat pe dovezi.
- Explorarea factorilor de risc, alții decât fumatul, pentru dezvoltarea BPOC (de exemplu, nașterea prematură, astmul din copilărie, genele, poluarea atmosferică etc.).
- Identificarea abordării diagnostice optime pentru BPOC în mediile cu resurse reduse.
- Identificarea abordărilor optime pentru formarea medicilor, a lucrătorilor din domeniul sănătății, a factorilor de decizie politică și a comunității din mediile cu resurse reduse cu privire la BPOC și la factorii de risc ai acesteia.
de Bogdan Guță
