Politici de Sanatate

Prea multă prematuritate, prea puțin screening prenatal

17 decembrie
15:26 2015
Prea multă prematuritate, prea puțin screening prenatal

Prof. univ. dr. Marius Moga

Brașov este una dintre regiunile în care se înregistrează cele mai multe nașteri premature din țară. Statisticile arată că rata de prematuritate este de 14% – 15%, cu mult peste media națională, de 8%-10%. Potrivit specialiștilor, există două explicații. În primul rând, numărul nașterilor este mai mare decât în alte județe, iar în al doilea rând, Spitalul Clinic de Obstetrică-ginecologie Brașov gestionează cazurile de prematuritate din trei județe.

Drept metode eficiente de reducere a ratei de prematuritate, profesioniștii din domeniul obstetricii și ginecologiei amintesc educația sanitară și implementarea unor măsuri de urmărire adecvată a sarcinii. Responsabilitatea este împărțită în egală măsură de specialiști, care ar trebui să depună un efort mai mare pentru a infoma și educa pacientele, și între viitoarele mame, care ar trebui să-și ceară dreptul la informare, să discute cu medicul curant și să urmeze întocmai recomandările acestuia.

„Din păcate, nici populațiile ultracivilizate, nici societățile cu sisteme de sănătate performante nu au reușit să scadă procentele lor naționale de prematuritate, în ciuda tuturor eforturilor depuse în acest sens. Noi, la Brașov, avem acest procent de prematuritate de mulți ani. Din păcate, nici noi la Brașov, nici pe plan național nu am reușit să reducem numărul nașterilor premature. Și am luat măsuri de corectare a igienei, a stilului de viață al gravidei, a nivelului de conștientizare a importanței sarcinii, a sarcinilor unice și a sarcinilor la vârste înaintate”, ne-a declarat prof. univ. dr. Marius Moga, decanul Facultății de Medicină a Universității Transilvania din Brașov și șeful Clinicii Obstetrică-Ginecologie IV, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „I. A. Sbârcea” Brașov (Maternitatea Brașov).

Nașterile premature reprezintă de câțiva ani o prioritate pentru sistemul de sănătate, mai ales datorită implicării active și susținute a unor organizații non-guvernamentale, precum Organizația „Salvați Copiii”. În ciuda progreselor înregistrate, anual în România se nasc 20.000 de copii prematuri sau cu o greutate foarte mică.

„Progresele pe care le-am făcut se referă la creșterea performanțelor secțiilor de terapie intensivă neonatală, respectiv a secțiilor de neonatologie. Acestea au dus la salvarea multor copii născuți sub 26 de săptămâni. Limita stabilită de Organizația Mondială a Sănătății pentru prematuritate este de 28 de săptămâni, însă prematurul foarte mic are undeva la 26 de săptămâni și aproximativ 1 kg. Este o mare realizare faptul că tot mai mulți astfel de nou-născuți pot fi salvați datorită eforturilor și perfecționării neonatologilor, dar și datorită achiziției de aparatură  tehnică adecvată”, a explicat prof. univ. dr. Marius Moga.

Screeningul combinat – obligatoriu la gravidele peste 35 de ani

În ceea ce privește depistarea sarcinilor cu risc crescut pentru diferite malformații, screeningul prenatal al markerilor serici materni reprezintă un instrument tot mai important și util. De exemplu, specialiștii recomandă realizarea tuturor analizelor din primele două trimestre de sarcină tuturor gravidelor, dar mai ales celor cu vârsta peste 35 de ani. Până mai recent, testele de sarcină pentru depistarea sindromului Down sau a anomaliilor congenitale erau recomandate numai femeilor cu vârste peste 35 de ani. Cum, însă, s-au identificat numeroși feți cu aneuploidie la gravidele sub 35 de ani, s-a decis recomandarea screeningului tuturor gravidelor.

Americanii au stabilit inițial, undeva prin 2006-2007 ca toate gravidele să fie testate printr-o formă de investigație care să poată prevedea existența unei sarcini cu anomalie genetică – fie non-invazivă, fie invazivă. Invaziv în sarcină înseamnă amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale, forma invazivă de diagnostic fiind inițial recomandată gravidelor cu vârstă de peste 35 de ani. Ulterior, s-a pus la punct forma de testare serologică cu caracter de screening serologic (dublu test, triplu test, etc) care selectează din marea masă a gravidelor pe cele expuse riscului de a a avea o anomalie congenitală: doar aceste gravide vor fi investigate invaziv și testate genetic efectiv pentru verificarea suspiciunilor ridicate de screening-ul serologic și ecografic. Și atunci, toate eforturile de screening vizează folosirea unei baze largi de aplicare a screeningului de trimestru I serologic, combinat cu cel ecografic. Din păcate, și acest screening, chiar mai ieftin decât alte metode de screening la o vârstă mai mare a gravidei, nu poate fi realizat din cauza costurilor. „Un dublu test, adică o combinație de translucență nucală, dozare serică PAPP-A și free beta-HCG, costă 200 de lei, iar un triplu test care se face între 15 și 18 săptămâni de sarcină se duce la 150 de lei. Bani pe care pacienta îi suportă și care nu sunt restituiți de casa de asigurări”, susține șeful secției Obstetrică-ginecologie IV a Maternității Brașov.

În ciuda costurilor ridicate, viitoarele mame optează pentru realizarea screeningului prenatal în număr din ce în ce mai mare, însă nu suficient. Potrivit prof. Moga, majoritatea pacientelor care trăiesc în orașe a dobândit reflexul de a se informa, chiar și discutând cu prietenele, cu colegele de muncă sau cu familia, și de a se testa în primul trimestru și în trimestrul al doilea de sarcină: „Numărul și perioada analizelor pe care o pacientă trebuie să le facă în cadrul diagnosticului prenatal sunt destul de bine implementate la pacientele din mediul urban”.

Este mai mult decât necasar ca testarea genetică să fie decontată de casele de asigurări, fapt care în prezent nu se întâmplă în România, susține prof. univ. dr. Marius Moga. „Există o oarecare decontare prin Departamentul de medicină fetală, prin care Casa decontează 950 de lei pentru amiocenteza cu examen genetic, dar trebuie să existe un contract foarte dezavantajos pentru laborator și pentru maternitate pentru a lucra cu acești bani, în care sunt incluse și spitalizarea, și prestația medicului, și manevra în sine de amniocenteză, plus examenul genetic care, la rândul lui, are un anumit cost”.

În ciuda progreselor înregistrate, anual în România se nasc 20.000 de copii prematuri sau cu o greutate foarte mică

Din păcate, nici populațiile ultracivilizate, nici societățile cu sisteme de sănătate performante nu au reușit să scadă procentele lor naționale de prematuritate

Numărul și perioada analizelor pe care o pacientă trebuie să le facă în cadrul diagnosticului prenatal sunt destul de bine implementate la pacientele din mediul urban

Există o oarecare decontare prin Departamentul de medicină fetală, prin care Casa decontează 950 de lei pentru amiocenteza cu examen genetic, dar trebuie să existe un contract  foarte dezavantajos pentru laborator și pentru  maternitate pentru a lucra cu acești baniMarius Moga

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: