Rezultatele unui recent studiu de cercetare publicate în The Lancet Global Health arată că numărul persoanelor care mor timpuriu pentru că nu au acces la  îngrijiri paliative se va dubla în următoarele patru decenii. Până în 2060, anual, vor muri aproximativ 48 de milioane de oameni  (47% din totalul deceselor la nivel global) cu suferințe grave legate de sănătate, cu o creștere de 87% față de anul 2016.  83% dintre aceștia vor fi în țări cu venituri mici și medii. Afecțiunile grave care amenință viața și bolile care limitează durata vieții reprezintă o povară enormă pentru societate și pentru sistemele de sănătate.

Pentru prima dată, cercetătorii de la King's College din Londra au realizat studii la nivel mondial privind nevoia de îngrijiri paliative bazate pe suferințele grave legate de sănătate ale pacienților, pentru a ajuta astfel la stabilirea politicilor de sănătate viitoare și pentru a preveni slăbirea sistemelor publice de sănătate. Ei au modelat estimările în funcție de mai multe criterii -  clasificarea veniturilor conform documentelor Băncii Mondiale, regiunea OMS de unde provin pacienții, vârsta, sexul și condiția care provoacă decesul. Iată câteva din principalele constatări rezultate:

• sărăcia gravă va crește în toate regiunile lumii, cu cea mai mare rată de creștere în țările cu venituri mici (o creștere de 155% între 2016 și 2060),
• în țările cu venituri ridicate, în anul 2060, 3 milioane de persoane vor muri din cauza unor suferințe grave legate de sănătate, ceea ce reprezintă o creștere de 57% față de anul 2016,
• la nivel global, suferințele grave legate de sănătate vor crește cel mai rapid în rândul persoanelor în vârstă (creștere de 183% la cei cu vârsta de peste 70 ani  în perioada 2016-2060),
• creșterea suferințelor grave legate de sănătate va fi determinată de creșterea numărului de decese provocate de cancer (16 milioane de oameni mor în fiecare an cu o suferință gravă de sănătate, cu o creștere de 109% în perioada 2016-2060). Afecțiunea cu cea mai mare rată de creștere  va fi demența (264% pentru perioada 2016-2060).

Autorul principal al cercetării, dr. Katherine Sleeman, cercetător la NIHR și consultant onorific în medicina paliativă la Institutul Cicely Saunders de la King's College din Londra, a declarat: „O acțiune imediată la nivel  global, de integrare a îngrijirilor paliative în sistemele de sănătate, este imperativă din punct de vedere etic și economic. Îngrijirea paliativă poate ameliora suferința pentru pacienți și familii și poate economisi bani pentru sistemele de sănătate și pentru societate. Pentru a direcționa planificarea eficientă a sănătății și dezvoltarea politicilor de sănătate este esențial să înțelegem atât nivelul actual, cât și viitorul îngrijirii paliative. Constatările noastre necesită politici globale de consolidare a sistemelor de sănătate prin disponibilitatea medicamentelor esențiale pentru ameliorarea simptomelor, de cursuri de formare și instruire a personalului medical și de educație publică, cu accent pe populațiile care vor experimenta cea mai rapidă creștere a suferinței cauzate de boli și a nevoii de îngrijire paliativă”.

Dr. Richard Harding Herbert Dunhill, profesor de îngrijire paliativă și reabilitare la King's College din Londra, și co-autor al studiului a declarat: „Îngrijirea paliativă și ameliorarea suferinței au fost descrise ca fiind unele dintre cele mai neglijate domenii ale sănătății globale de astăzi. Persoanele care au nevoie de îngrijiri paliative provin, cel mai adesea, din țările cu venituri mari. Creșterea nevoii de îngrijiri paliative pe care am identificat-o va pune o povară enormă asupra sistemelor de sănătate deja slabe, în special în țările cu venituri mici și mijlocii. Există dovezi tot mai mari că investițiile în servicii de îngrijiri paliative pot sprijini pacienții și familiile. Societatea are datoria de a oferi îngrijiri tuturor în ultimele momente ale vieții ".

 Bogdan Guță