O lume fără boli cardiovasculare (BCV) este posibilă, dar milioane de vieți se pierd prematur din cauza bolilor de inimă în fiecare an, potrivit noului raport special Global Burden of Disease (GBD) publicat  în Journal of the American College of Cardiology. Raportul oferă o actualizare a estimărilor de sănătate pentru povara și tendințele globale, regionale și naționale ale bolilor cardiovasculare în perioada 1990-2022, analizând impactul afecțiunilor cardiovasculare și al factorilor de risc în 21 de regiuni globale. Cercetările din acest studiu reflectă nevoia urgentă a țărilor de a stabili strategii de sănătate publică menite să prevină bolile cardiovasculare, subliniind acțiunea globală necesară pentru diseminarea informațiilor și implementarea programelor de sănătate, în special în țările greu accesibile. În timp ce ratele bolilor cardiovasculare sunt ridicate la nivel global, s-a estimat că regiunile din Asia, Europa, Africa și Orientul Mijlociu au cea mai mare povară a mortalității prin boli cardiovasculare. Hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, riscurile alimentare și poluarea aerului rămân principalele cauze ale acestora.

"Bolile cardiovasculare reprezintă o provocare persistentă care duce la un număr enorm de decese premature și care pot fi prevenite", a declarat dr. Gregory A. Roth, autorul principal al lucrării și profesor asociat în cadrul Diviziei de Cardiologie și director al Programului de Metrică a Sănătății Cardiovasculare din cadrul Institutului de Metrică și Evaluare a Sănătății de la Universitatea din Washington. "Există multe tratamente ieftine și eficiente. Știm ce factori de risc trebuie să identificăm și să tratăm. Există alegeri sănătoase simple pe care oamenii le pot face pentru a-și îmbunătăți sănătatea. Acest atlas oferă informații detaliate cu privire la situația țărilor în ceea ce privește eforturile lor de prevenire și tratare a bolilor cardiovasculare." Ratele de mortalitate sunt defalcate în funcție de locație, împreună cu categoriile de vârstă, sex și timp. Raportul identifică anii de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY), anii de viață pierduți din cauza mortalității premature (YLL) și anii trăiți cu dizabilități (YLD). Rezultatele prezentate includ mai multe actualizări ale estimărilor publicate anterior, reflectând noi date și noi metode de modelare a bolilor. Documentul abordează în mod specific 18 afecțiuni cardiovasculare și oferă estimări pentru 15 factori de risc principali pentru bolile cardiovasculare: de mediu (poluarea aerului, poluarea aerului din gospodării, expunerea la plumb, temperaturi scăzute, temperaturi ridicate), metabolice (tensiunea arterială sistolică, LDL-C, indicele de masă corporală, glucoza plasmatică la post, disfuncția renală) și comportamentale (alimentație, fumat, fumatul pasiv, consumul de alcool, activitatea fizică. "Am format Global Burden of Cardiovascular Diseases Collaboration în urmă cu trei ani pentru a contribui la aducerea cercetărilor de ultimă oră în prim-planul comunității cardiovasculare globale", a declarat dr. Valentin Fuster,  unul dintre autorii lucrării, președinte al Mount Sinai Fuster Heart Hospital, medic-șef al The Mount Sinai Hospital și redactor-șef al JACC. "Suntem încântați să publicăm acest Almanah 2023 ca număr dedicat al revistei pentru a informa realitățile riscului de boli cardiovasculare și pentru a inspira strategii pentru o lume sănătoasă pentru inimă."

Principalele concluzii ale raportului:

• Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză a mortalității prin boli cardiovasculare la nivel mondial, cu o rată standardizată pe vârstă la 100.000 de 108,8 decese, urmată de hemoragia intracerebrală și accidentul vascular cerebral ischemic.
• Tensiunea arterială sistolică ridicată a reprezentat cea mai mare contribuție la anii de viață ajustați pentru invaliditate (DALY) atribuibili la boli cardiovasculare standardizați pe vârstă, cu 2 564,9 la 100 000 la nivel global.
• Printre riscurile comportamentale, riscurile alimentare au fost principalul factor care a contribuit cel mai mult la DALY-urile de boli cardiovasculare standardizate pe vârstă, în timp ce poluarea cu particule în suspensie a fost principala cauză a riscurilor de mediu.
• În perioada 2015-2022, mortalitatea prin BCV standardizată pe vârstă a crescut în 27 din 204 locații.
• Numărul global de decese cauzate de BCV a crescut de la 12,4 milioane în 1990 la 19,8 milioane în 2022, reflectând creșterea și îmbătrânirea populației globale și contribuțiile din partea riscurilor metabolice, de mediu și comportamentale care pot fi prevenite.
• Europa de Est a înregistrat cea mai mare mortalitate totală prin BCV standardizată pe vârstă, cu 553 decese la 100.000 de persoane. În schimb, țările din Australasia au avut cea mai mică mortalitate totală prin BCV standardizată pe vârstă, cu 122,5 decese la 100.000 de persoane.
• Asia Centrală, Europa de Est, Africa de Nord și Orientul Mijlociu au avut cea mai mare rată de mortalitate standardizată pe vârstă la 100.000 de persoane atribuită presiunii arteriale sistolice ridicate. Regiunile cu cele mai mari rate ale poverii BCV atribuibile riscului alimentar au fost Asia Centrală, Oceania și părți din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Lansată în 2020, Colaborarea privind povara globală a bolilor cardiovasculare este o alianță între revistele Colegiului American de Cardiologie, Institutul pentru Metrici și Evaluare în Sănătate de la Universitatea din Washington și Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge. Servind ca o actualizare a studiului GBD din 2022, publicația 2023 include date din 204 țări și teritorii, evidențiind principalii factori de risc cardiovascular modificabili la nivel mondial, contribuția lor la povara bolii și progresele recente în materie de prevenire.

Bogdan Guță

sursa