Politici de Sanatate

Politici transparente și predictibile, în beneficiul pacienților români

22 decembrie
11:08 2021
Politici transparente și predictibile, în beneficiul pacienților români

Interviu cu dr. farm. pr. Felicia Ciulu-Costinescu, director Direcţia Evaluare Tehnologii Medicale, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Medicamentele au înregistrat progrese uriașe în ultimele decenii. Au îmbunătățit supraviețuirea și calitatea vieții pentru mulți pacienți și au schimbat cursul bolilor. Utilizarea adecvată a medicamentelor poate preveni complicațiile costisitoare și poate ajuta la evitarea costurilor de îngrijire a sănătății. Dar, pentru a fi posibile toate aceste lucruri, trebuie ca pacienții să aibă acces la medicamente, mai ales la tot ce înseamnă inovație. Deși în bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) există medicamente similar cu alte țări europene mai dezvoltate, de multe ori se întâmplă ca, din cauza procentului insuficient de compensare, acestea să nu ajungă efectiv la pacienți, unul dintre motive fiind, evident, cel financiar. „Aplecarea către niște politici și strategii viabile, transparente, predictibile, cu impact pe termen lung, în beneficiul pacienților români, trebuie să fie o prioritate”, atrage atenția dr. farm. pr. Felicia Ciulu-Costinescu.

Bronhopneumopatia cronică obstructivă BPOC este a treia cauză de deces la nivel global, iar previziunile sunt sumbre, în lipsa unor acțiuni clare și coerente. Din punctul de vedere al autorității de reglementare, ce măsuri se impun pentru îmbunătățirea managementului acestei boli în scopul reducerii poverii asupra sistemului de sănătate și, mai ales, asupra pacienților?

Vestea bună pentru pacienții cu BPOC este că, în ciuda faptului că este o afecțiune cronică debilitantă, există soluții, iar pacienții români, ca și alți pacienți europeni, trebuie să beneficieze de un management corect și la timp al bolii. Prevalența mare a bolii și nevoile neacoperite ale pacienților sunt provocări cu care se confruntă sistemele de sănătate la nivel global, nu doar în România. Din păcate, dacă nu se vor lua măsuri la timp, situația se va înrăutăți, în sensul că BPOC va deveni una din primele cauze de mortalitate și de spitalizare. De aceea, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat această boală ca fiind prioritară pentru sistemele de sănătate pentru care costurile enorme ale pacienților nediagnosticați la timp și netratați pot avea consecințe dezastruoase.

Potrivit datelor disponibile la nivel european, costurile totale directe asociate afecțiunilor respiratorii sunt estimate la aproximativ 6% din bugetul total anual pentru asistență medicală, BPOC reprezentând 56% (38,6 miliarde de euro) din costul asociat afecțiunilor respiratorii. În plus, povara pentru pacientul român este cu atât mai mare, cu cât BPOC vine la pachet cu numeroase alte afecțiuni. Este evident că aplecarea către niște politici și strategii viabile, transparente, predictibile, cu impact pe termen lung, în beneficiul pacienților români, trebuie să fie o prioritate.

În prezent, a avea un diagnostic de boală cronică nu este unul de final al vieții. Știința a avansat atât de mult, încât dacă noi toți ne unim forțele având un unic obiectiv, putem găsi soluții pentru o mai mare reziliență instituțională la provocări cum ar fi schimbările politice sau crizele de sănătate.

Cercetarea aduce terapia potrivită pacienților care răspund cel mai bine la ea, la prețurile potrivite. Cum poate fi calibrat sistemul de sănătate astfel încât piața să funcționeze mai bine pentru pacienți, plătitori și producători?

Într-adevăr, în ultimii ani, inovația a cunoscut un salt uriaș și, datorită acestor progrese în cercetare și inovație, speranța de viață a cetățenilor a crescut semnificativ față de secolul trecut.

La nivelul agenției, lucrăm în ultimii ani comunicând permanent cu ceilalți parteneri din sistem, cu autorități, reprezentanți ai industriei farmaceutice sau ai asociațiilor de pacienți. Suntem deschiși și dorim să înțelegem exact și din partea profesioniștilor care sunt nevoile pacienților, ce îi lipsește medicului să își ajute pacientul, pentru că această abordare are impact la nivelul tuturor structurilor societății, din punct de vedere economic și social, al forței de muncă active. Comunicarea noastră cu comisiile de specialitate este uzuală pentru a lua acele măsuri, decizii de care este nevoie, atunci când este nevoie.

Decontarea scăzută a medicamentelor duce la apariția lipsei de aderență la tratament (de exemplu, un studiu al Societății Române de Pneumologie a identificat că 40% din pacienți renunță la tratament din motive financiare). Cum poate fi sporit procentul de decontare a medicamentelor (în BPOC, acesta este de 50%)?

Începând din luna iulie a anului 2020, de când ordinul pentru evaluarea tehnologiilor medicale s-a actualizat, există un punct în ordin care prevede metodologia de calcul a statutului de compensare al medicamentului. Aceasta se face în funcție de cuantumul maxim de îndatorare raportat la venitul minim brut în vigoare la data evaluării. Deci, practic, prin ordin de ministru, s-a stabilit o metodologie de încadrare a medicamentului în lista de compensare. Desigur, dezideratul nostru e ca pacienții să beneficieze de cât mai multe alternative terapeutice, însă bugetul este unul finit, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să aloce fondurile într-un mod cât mai optim.

Pe de altă parte, dincolo de a lucra în sistemul de sănătate și de a lua decizii bazate pe dovezi, pe date, pe protocoale, pe realități bugetare, trebuie să nu uităm că noi toți suntem sau vom fi pacienți, avem sau vom avea apropiați cu boli cronice și implicarea trebuie să fie a tuturor.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: