Interviu cu Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice
În bugetul alocat Sănătății în acest an, care sunt capitolele care vor avea o finanțare mai crescută?
Sănătatea este, în mod evident, o prioritate clară pentru actualul guvern. Am investit peste 24 de miliarde de lei pentru medicamente și echipamente sanitare, am suplimentat bugetul Ministerului Sănătății din fondul de rezervă cu suma de 570 de milioane de lei, am început proiectele pentru construcția spitalelor regionale la Iași, Craiova și Cluj, investim în spitalele municipale din zeci de județe. Acestea sunt dovezi clare că Sănătatea este prioritate zero. Pandemia ne-a prins cu un sistem de sănătate bolnav și lăsat în paragină, așa că nu avem timp de pierdut.
Și în următorul exercițiu financiar vom continua să investim masiv în Sănătate, dar este prematur să ofer cifre, încă se lucrează la buget. Ne vom concentra pe gestionarea pandemiei, dar și pe proiectele majore de infrastructură începute deja: spitalele regionale din Cluj, Iași, Craiova, precum și investiții în zeci de spitale municipale, precum Brăila, Bacău sau Constanța. De asemenea, construim un nou spital județean la Sibiu, care va avea o finanțare de 500 de milioane de euro din Programul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă.
Tot la capitolul Sănătate, trebuie să menționăm că guvernul asigură în mod continuu fondurile necesare pentru derularea activităților prioritare în cadrul programelor naționale de sănătate. Plus investiții la nivel-record. Guvernarea liberală s-a concentrat pe investiţii masive în economie, în special în domeniul sănătății sau infrastructurii de transport. Astfel, în primele zece luni, guvernul PNL a realizat investiţii de 35,4 miliarde de lei, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani.
Parteneriatele public-private au funcționat foarte bine în acest context pandemic. Cum pot fi continuate aceste parteneriate în toate domeniile, nu numai în cel al sănătății?
Una dintre prioritățile noastre este dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului și recompenselor între guvern și sectorul privat. În ultimul an, împreună cu colegii din Unitatea de Management al Investițiilor Publice, am făcut pași importanți în elaborarea unei strategii la nivel național pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP. Am întocmit un prim draft al acestui document, care a fost discutat cu experții BEI și EPEC, documentul inițial suportând deja două revizuiri ca urmare a propunerilor/ recomandărilor de îmbunătățire a conținutului primite din partea acestor instituții.
Strategia avansează un set de criterii pentru selectarea proiectelor care urmează să se implementeze în regim PPP, propune un cadru instituțional pentru aprobarea diverselor etape, începând din faza de pregătire a proiectelor, atribuirea contractelor și, ulterior, monitorizarea acestora în faza de operare.
Un alt aspect important, pe care mulți îl ignoră, vizează evitarea unui nivel ridicat al datoriei publice, concomitent cu derularea investițiilor în infrastructură. Utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanțare este o soluție.
Vizăm pe viitor și clarificarea cadrului instituțional, înființarea unui comitet interministerial cu rol de coordonare a problematicii PPP la nivel național și identificarea proiectelor strategice care să fie implementate ca parteneriat public-privat. Un alt pas major pentru asigurarea funcționării PPP-urilor în contextul pieței din România este configurarea unui proces de control al calității asupra ciclului de viață al proiectului, care să fie operaționalizat la nivelul MFP și al ministerelor de linie, pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui și gestiona cu succes proiecte PPP.
Granturi pentru investiții
Ce măsuri specifice vor fi luate de Ministerul de Finanțe pentru susținerea economiei/sectorului public și privat, având în vedere prelungirea pandemiei și situația de la noi din țară?
Guvernul României are în vedere creșterea competitivității operatorilor economici, iar asta se poate realiza numai prin îmbunătățirea cadrului în care aceștia operează, prin reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.
De asemenea, urmărim consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale. O altă măsură vizează stimularea înființării de parteneriate de cercetare, dezvoltare și a mediului de afaceri.
Pe termen mediu, avem în vedere acordarea de finanțare destinată specific creșterii competitivității prin granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi, pentru sporirea competitivității IMM-urilor, pentru finanțarea investițiilor mari sau pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor. Alte direcții vizează sprijin pentru dezvoltarea agriculturii, continuarea schemelor de ajutor de stat pentru investiții noi, precum și oferirea de garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții.
Toate aceste măsuri sunt incluse în programul de guvernare al PNL, care urmează să fie lansat. Vom continua, practic, abordarea din ultimul an de guvernare: mediul de afaceri are nevoie de undițe, nu de pești. Fix asta le oferim: variante de finanțare care să ajute companiile să crească, să devină competitive, să genereze plusvaloare și venituri în economie.
România inovatoare, România conectată, România verde și România sigură
Ce urmează pentru România, pe termen mediu și pe termen lung?
La începutul acestei pandemii, am spus că e o oportunitate această criză. O oportunitate să ne resetăm modelul economic din unul bazat pe consum, în unul pe investiţii. Despre cum văd eu România și cum putem valorifica aceste oportunități, am scris în cartea „Planul pentru România – șapte revoluții intelectuale pentru o țară în care vrem să rămânem”, publicată recent la Editura Litera.
Am pornit de la visul meu: o țară în care vrem să rămânem și un loc unde să ne reîntoarcem. Așadar, prima revoluție nu este deloc surprinzătoare: revoluția întoarcerii acasă a milioanelor de români alungați peste hotare. Împreună cu cei rămași în țară să reziste pe frontul românesc, ei sunt cea mai importantă resursă pentru schimbarea în bine a României.
Am continuat cu alte șase revoluții descrise pe larg, printre care revoluția liderilor autentici, revoluția cetățenilor, revoluția democrației, a deschiderii către viitor și a dezvoltării. Peste acestea, am propus un plan, mai exact o nouă paradigmă de creștere, bazată pe patru piloni esențiali: România inovatoare, România conectată, România verde și România sigură. Fiecare pilon include mai multe direcții strategice de acțiune, modele de bune practici și soluții concrete pentru România, totul, pe baza unei set de fundamente teoretice privitoare la rețeta creșterii economice.
În această carte am împletit idei concrete, pragmatice, cu bucăți din sufletul meu, asumate, având conștiința împăcată că nu am nedreptățit pe nimeni și, de câte ori am avut ocazia, am prezentat soluțiile de care avem nevoie, nu doar problemele de care ne-am săturat cu toții.
Aspirația mea nu a fost să cuprind în paginile acestei cărți totul despre cum facem România bine. Nici nu ar fi posibil. Am abordat câteva direcții pe care le stăpânesc mai bine: dezvoltare regională și urbană; creștere economică; reforma administrației publice; susținerea mediului privat. Sunt convins că mai sunt destule de adăugat, iar scopul principal al acestui demers este tocmai să pornească o conversație așezată despre transformarea crizei cauzate de pandemie într-o oportunitate istorică de dezvoltare a României.
Sper ca această carte să pună bazele unui dialog, să fie conturul unui plan de țară, temelia unei noi mișcări: România fără resemnare, fără blazare și fără scepticism.
de Valentina Grigore
