Politici de Sanatate

Polenul, lăptișorul de matcă și propolisul- esențiale în reducerea riscului de boli cardiovasculare

13 aprilie
09:41 2020
Polenul, lăptișorul de matcă și propolisul- esențiale în reducerea riscului de boli cardiovasculare
  • Certificarea calității și siguranței produselor apicole în România

Apicultura este o parte importantă a sectorului agroalimentar al UE, România situându-se, în 2018, pe locul II la numărul de stupuri. Albinele sunt esențiale pentru sustenabilitatea agriculturii și pentru sănătatea ecosistemelor. Mai mult decât atât, studiile derulate de-a lungul timpului au demonstrat că produsele stupului au un efect benefic asupra sănătății, ajutând la prevenirea a numeroase afecțiuni sau ameliorând simptomele unor boli incurabile. Cu condiția ca aceste produse să fie autentice, siguranța lor fiind controlată de autoritățile în domeniu. Dr. biolog Tatiana Onisei, coordonatorul Serviciului Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produse ale Stupului (SNPMAPS) din cadrul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA București), spune că s-a înregistrat, în România, o diversificare din ce în ce mai mare a suplimentelor alimentare pe bază de produse ale stupului (surse valoroase de substanțe nutritive și energie), care sunt verificate atent încă dinainte de intrarea pe piață, astfel încât consumatorii să aibă beneficii maxime.

Cum asigură IBA, prin procedurile de notificare, calitatea și siguranța produselor apicole în România ?

SNPMAPS din cadrul IBA are aprobată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale procedura de notificare a suplimentelor alimentare (Ord. Ministrului agriculturii nr. 1946/2014) prin care se verifică, înainte de intrarea pe piață, conformitatea produselor cu cerințele legale. Există, într-adevăr, sute de suplimente alimentare care conțin ca ingrediente active produsele apicole (fie ca monocomponente, fie în combinație cu alte produse apicole sau ca amestecuri ale acestora cu plante/extracte vegetale). La notificare i se solicită operatorului să prezinte dovezile privind siguranța alimentului (buletine de analiză/rapoarte de testare) atât pentru fiecare ingredient (miere, polen, păstură, lăptișor de matcă, propolis), cât și pentru produsul finit (suplimentul alimentar). Sunt vizați, în primul rând, contaminanții (metale grele, hidrocarburi aromatice policiclice, reziduuri de pesticide, microorganisme), pentru care reglementările europene impun anumite limite maxime permise. Dar, desigur, contează și nivelul de umiditate (în special la polenul uscat), procentul de cenușă (care, indirect, oferă informații despre gradul de impurificare cu minerale) sau conținutul de HMF/hidroximetilfurfural la miere (indicator al falsificării cu zaharuri invertite/siropuri de zahăr), etc.

În condițiile în care proprietățile farmacologice ale produselor apicole (de exemplu propolisul) sunt intens studiate, iar rezultatele sunt publicate în jurnale științifice cotate cu impact științific, permite IBA trecerea pe etichetă a acțiunilor demonstrate ale acestore produse apicole?

În etichetarea și publicitatea produselor alimentare (suplimentele sunt incluse în categoria mare a alimentelor) pot fi utilizate exclusiv mențiunile nutriționale și de sănătate autorizate la nivel european, conform Reg. 1924/2006, respectiv 432/2012 (care a intrat în vigoare în anul 2014). Ca și plantele medicinale, produsele stupului fac parte din categoria „alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziogic decât vitaminele și minerale”, ale căror mențiuni de sănătate fie au fost evaluate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și respinse, fie nu au fost încă evaluate. Ca urmare, ele se află, în acest moment, în așteptare („in pending”) și pot fi folosite cu condiția să fi fost incluse în Registrul European (EURegister), dar, din păcate, numai polenul figurează cu mențiuni de sănătate. Interdicția folosirii altor mențiuni de sănătate decât cele autorizate se referă strict la comunicarea comercială (întrucât mesajele se adresează consumatorului mediu), nu și la comunicarea științifică unde, în cadru academic și între profesioniști, este permisă comunicarea rezultatelor științifice obținute în cercetare, studii clinice, etc. Cât privește propolisul, îl putem considera „substanță de graniță”, întrucât acest ingredient este atât în medicamente, cât și în alimente (dovadă tinctura de propolis autorizată ca medicament, care este promovată cu utilizări terapeutice, tocmai datorită acțiunii farmacologice demonstrate). Trebuie menționat că este la latitudinea operatorului să își formuleze preparatul și să decidă cum anume îl pune pe piață (prin autorizare la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), ca produs medicinal tradițional sau prin simpla notificare, dacă îl încadrează ca supliment alimentar).

Care sunt mecanismele de supraveghere și control ale produselor stupului, pe piața din România?

Înainte de intrarea pe piață, cu ocazia notificării, sunt verificate de către SNPMAPS specificațiile tehnice și buletinele de analiză (furnizate de operator) și este inspectată mostra de produs. În caz de suspiciune de neconformitate, produsul este trimis la laborator pentru analiză, iar confirmarea neconformității determină blocarea dosarului și refuzul eliberării avizului de comercializare. În felul acesta, SNPMAPS funcționeaza ca un „gardian” și procedura de notificare – deși este percepută de unii operatori ca o barieră în calea comercializării – reprezintă o „centură de siguranță” pentru consumatori și sănătatea acestora. Menționez și că, prin laboratoarele sale autorizate RENAR, la IBA sunt verificate anual zeci de materii prime și produse finite apicole (alimente sau suplimente alimentare) și nu o dată s-au identificat contaminanți care depășeau limitele maxime admise. Practic, prin verificarea conformității materiilor prime, operatorii responsabili își verifică furnizorii și îi selectează pe cei în care pot avea încredere, căci de calitatea ingredientelor depinde și calitatea produsului finit pus pe piață.

Pe de altă partă, la intrarea în țară a produselor venite din state non-UE, prin posturile de inspecție la frontieră (subordonate ANSVSA) se verifică legalitatea importului și conformitatea cu cerințele legale, operatorul fiind obligat să completeze o Fișă pentru produsele de origine animală, în care furnizează informații despre siguranța alimentară a acestora. Prin verificare încrucișată (notificarea la IBA și declarația vamală), s-a întâmplat, de exemplu, să descoperim suplimente alimentare a căror intrare în țară să fie oprită din cauza unor probleme depistate, cum ar fi altă compoziție a produsului importat decât cea declarată la notificare. Tocmai de aceea, considerăm că, în activitatea de control, cooperarea și comunicarea dintre autorități sunt esențiale, rezultatul fiind benefic atât pentru piață, cât și pentru consumator.

În sfârșit, pentru monitorizare și cunoașterea trasabilității în cadrul lanțului alimentar, unitățile de producție a suplimentelor alimentare sunt înregistrate la Direcțiile Sanitar-Veterinare teritoriale și verificate de inspectorii Direcțiilor de Sănătate Publică pentru modul în care respectă igiena produselor alimentare (controale efectuate conform Reg. 852/2004).

Este posibilă determinarea cu acuratețe o produselor apicole falsificate/ contrafăcute?

Sigur, deși este o activitate destul de complexă, chiar eu, personal, am fost implicată în elaborarea unui Raport de autenticitate pentru un sortiment de miere de pe piața din România (pus la dispoziție de Inspectoratul General al Poliției Române), care s-a dovedit a fi falsificată. Sunt cunoscute cazuri de falsificare la lăptișorul de matcă (substituție cu albuș de ou, iaurt, pastă de amidon), propolis (amestecat cu rășină de arbori, cum ar fi cea de plop, ușor de detectat, însă, datorită unui compus, salicina, care nu se găsește în mod natural în propolis) sau miere (siropuri de zahăr). Dar nu doar compoziția poate fi falsificată, sunt și cazuri de declarații false (miere etichetată ca provenind de la o singură specie și vândută mai scump, când, de fapt, era multifloră, deci mai ieftină) sau promovarea cu mențiuni de sănătate neautorizate, care urmăresc tot inducerea în eroare a consumatorilor. De aceea, la achiziția produselor apicole trebuie atenție si un minim de cunoștințe, iar la consumul lor- precauție (căci, în ciuda valorii lor nutriționale remarcabile, pentru anumite categorii de persoane, pe care le numim vulnerabile, produsele apicole pot declanșa alergii sau determina efecte adverse, din cauza interacțiunilor cu anumite medicamente administrate bolnavilor cronic).

Din câte cunoașteți, cât de utilizate sunt produsele apicole în scop apiterapeutic?

Știu că există chiar o specializare a medicilor în apifitoterapie, practic sunt oferite terapii alternative/complementare celor interesați de soluțiile vindecătoare oferite de natură. Și numărul lor pare a fi în creștere. Văd și o diversificare din ce în ce mai mare a suplimentelor alimentare pe bază de produse ale stupului (se apropie de 2500 notificări) și cred foarte mult în valoarea nutritivă a produselor apicole, în calitatea celor obținute în țara noastră cu atâta drag și trudă de adevărații apicultori. De asemenea, observ preocupări pentru cercetare (formule inovative) și o abordare cât se poate de responsabilă a operatorilor în legătură cu calitatea suplimentelor alimentare puse pe piață. Și, spre deosebire de alte categorii de suplimente alimentare, la cele pe bază de produse apicole nu am înregistrat reclamații sau sesizări din partea consumatorilor.

Din tot ce s-a demonstrat științific, se poate considera că produsele apicole autentice, corect administrate, pot avea un rol important în obținerea și menținerea sănătății umane?

Absolut, chiar există categorii de consumatori care au nevoie de un plus de energie (pe care produsele apicole le oferă din plin), de întărirea imunității sau, pur și simplu, de un aliment gustos, ușor de mâncat și asimilat.

Care este rolul produselor apicole în modificările funcționale  asociate vârstei a treia? Care este rolul nutritiv-funcțional al produselor stupului îm alimentația persoanelor cu boli degenerative (boli cronice – cardiovasculare, hepatice), boli autoimune, cancer, scleroză multiplă ?

Persoanele vârstnice sunt în mod deosebit vulnerabile la o nutriție deficitară sau dezechilibrată. Multe dintre afecțiunile persoanelor din această grupă de vârstă sunt rezultatul acțiunii factorilor alimentari, dintre care unii au intervenit încă din copilărie. Acești factori sunt ulterior completați de modificările ce apar natural în procesul de îmbătrânire. Bolile degenerative, precum boala cardiovasculară și cerebrovasculară, diabetul, osteoporoza și cancerul, care se numără printre cele mai obișnuite patologii ce afectează persoanele vârstnice, sunt toate dependente de regimul alimentar. O tot mai mare atenție, în acest context, se acordă deficiențelor nutriționale, care apar fie din cauza unui aport redus de alimente, fie din cauza lipsei de diversificare a dietei.

Polenul recoltat de albine, de exemplu, este o sursă valoroasă de substanțe nutritive și energie, valoarea sa pentru sănătate fiind datorată gamei largi de metaboliți secundari ai plantelor (polifenoli, pigmenți carotenoizi, fitosteroli), dar și de grupul de vitamine (tocoferol, niacină, tiamină, biotină și acid folic), enzime și coenzime existente în produs. Rapoartele promițătoare privitoare la acțiunea antioxidantă, anti-inflamatorie, hepatoprotectoare, antiaterosclerotică și imunostimulatoare (deși necesită încă un mare număr de studii clinice), fac ca, în principiu, polenul să fie recomandat ca supliment alimentar persoanelor vârstnice (ținând cont, evident, de toate precauțiile legate de interacțiunile cu medicamentele și potențialul său alergen).

Prin consumul lăptișorului de matcă, se pot obține efecte pozitive asupra nivelului glucozei sanguine și eritropoezei, dar și scăderea considerabilă a valorilor colesterolului total și LDL, ceea ce diminuează riscul bolii cardiovasculare. În plus,  datorită activității sale estrogenice, lăptișorul de matcă are efecte benefice în tulburările de metabolism ale calciului.

Binecunoscut și intens studiat în ultimele decenii, propolisul are o compoziție chimică complexă (compușii fenolici și flavonoizii, uleiurile esențiale) și o paletă foarte largă de acțiuni biologice, în studii efectuate pe subiecți umani evidențiindu-se efectele pozitive ale ingestiei unor soluții de propolis asupra statusului oxidativ și a spectrului lipidic (HDL-c), aspecte ce contribuie, de asemenea, la reducerea riscului bolii cardiovasculare.

Sectorul Bio este în ascensiune. Cum apreciați acest lucru în zona produselor apicole? Produsele apicole românești îndeplinesc criteriile de „Bio”?

Sunt un adept al nutriției sănătoase, ca urmare apreciez produsele „bio”, cu atât mai mult dacă sunt românești. Este greu de demonstrat la produsele apicole acest lucru, nu ai cum controla albina și să o faci să zboare doar deasupra unui areal certificat „Bio”… Cred, însă, că sunt naturale și că apicultorii români și producătorii de suplimente alimentare sunt tot mai preocupați de calitate (de aceea au și ajuns să exporte în țări pretențioase, ca Germania sau Japonia) și sunt sigură că putem fi mândri de ceea ce producem, deși, din păcate, consumăm și beneficiem (inclusiv eu) prea puțin de valoarea nutrițională a acestora.

Comparativ cu alte state europene, cum stă România la capitolul producției de produse apicole notificate ?

Nu cunosc detalii privind piața de suplimente alimentare pe bază de produse apicole din statele membre ale UE, deci nu pot face o comparație, dar sigur stăm foarte bine la producția de miere (ocupăm unul din primele locuri), am descoperit posibilitatea de a asocia plantele medicinale cu produsele apicole (există o gamă largă de suplimente alimentare) și ne preocupă integrarea mierii în dieta școlarilor (inițiativă recentă a MADR), ceea ce poate fi considerat și un prim pas către educarea consumatorilor (consum rațional, produse naturale) și sprijinirea producătorilor locali de produse apicole.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: