Realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor, așa este numit obiectivul 5 din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), care fac parte din Agenda 2030 a ONU, adoptată în 2015. Compus din 17 obiective și 169 de ținte, planul de acțiune global urmărește să pună capăt sărăciei și foametei, să protejeze planeta de degradarea în continuare și să îmbunătățească drepturile omului. Cu toate acestea, la mai puțin de un deceniu de finalul anului 2030, mulți se simt din ce în ce mai puțin optimiști în ceea ce privește eforturile lumii de a recunoaște și de a atenua factorii care determină inegalitățile bazate pe gen.

Provocările globale, cum ar fi pandemia COVID-19, au avut implicații multiple asupra sănătății și bunăstării femeilor, în special în țările cu venituri mici și medii. Potrivit unui raport ODD realizat de UN Women, la nivel global, mai mult de una din zece femei și fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani a fost supusă violenței sexuale și/sau fizice din partea unui partener intim în 2021. Pandemia a afectat, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea sărăciei, securitatea alimentară, precum și accesul la servicii vitale de sănătate și educație.

Egalitatea bărbați - femei: decalaj major

În calitate de entitate a Organizației Națiunilor Unite, UN Women contribuie la promovarea agendei privind egalitatea de gen, sprijinind statele membre ale ONU în elaborarea și punerea în aplicare a legilor, politicilor, programelor și serviciilor care aduc beneficii reale femeilor și fetelor. Ca parte a viziunii sale de a face din ODD o realitate, UN Women coordonează și promovează activitatea sistemului ONU în ceea ce privește promovarea egalității de gen, precum și în toate deliberările și acordurile legate de Agenda 2030. Ginette Azcona, specialist în politici de cercetare și date la UN Women, a explicat pentru Health Europa care sunt progresele înregistrate în ceea ce privește ODD și egalitatea de gen.

Astfel, referindu-se la modul în care a influențat pandemia COVID-19 și alte provocări globale progresele înregistrate în cadrul Agendei 2030 în contextul sănătății femeilor și al egalității de gen, specialistul UN apreciază că, potrivit celor mai recente date disponibile, „lumea nu este pe drumul cel bun pentru a realiza egalitatea de gen până în 2030 și acest lucru înseamnă că lumea nu este, de asemenea, pe drumul cel bun pentru a realiza Agenda 2030. După cum s-a subliniat în raportul UN, progresul înregistrat în privința ODD: Instantaneu de gen, în ritmul actual, ar putea fi nevoie de aproape 300 de ani pentru a se realiza egalitatea deplină între femei și bărbați. COVID-19, schimbările climatice, războiul, conflictele și reacția împotriva sănătății și drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor sunt factori-cheie care contribuie la diminuarea perspectivelor privind egalitatea de gen.”  De asemenea, „în domeniul sănătății, pandemia COVID-19 a devastat sistemele de sănătate atât în țările bogate, cât și în cele sărace, a lăsat femeile mai sărace fără îngrijire și cu o sănătate fizică și mentală mai proastă, iar în toate țările a înrăutățit șansele femeilor de a avea o viață sănătoasă.”

„Speranța de viață a femeilor la nivel global s-a redus cu 1,6 ani dacă se compară anul 2021 cu anul 2019. În unele țări, scăderea este chiar mai mare (Africa de Sud 4,1 ani, de exemplu). Sănătatea mintală a femeilor stă, de asemenea, mai prost decât cea a bărbaților. Prevalența anxietății este în creștere cu 28% pentru femei, față de +22% pentru bărbați, iar tulburările depresive majore sunt, de asemenea, în creștere, +30% pentru femei, față de +24% pentru bărbați”, a declarat Ginette Azcona. În plus, în unele țări în curs de dezvoltare se observă o stagnare și, în unele cazuri, o creștere a ratei natalității în rândul adolescentelor care nu au studii primare sau au un nivel redus de educație primară și în rândul celor mai sărace fete.

Femeile trebuie să aibă o voce egală cu cea a bărbaților

Referitor la modul cum influențează discriminarea bazată pe gen sănătatea și bunăstarea femeilor și accesul la asistență medicală, aceasta (discriminarea bazată pe gen) afectează sănătatea și bunăstarea femeilor în mai multe moduri, inclusiv prin intermediul distribuției inegale a puterii și a resurselor; la nivel mondial, femeile dețin doar 26% din locurile din parlament. „Acest lucru înseamnă că, în spațiile cheie de luare a deciziilor, unde se iau decizii privind alocarea resurselor, inclusiv în ceea ce privește serviciile de asistență medicală, femeile nu au o voce și un cuvânt de spus egale. În acest context, nu este surprinzător faptul că prioritățile în materie de asistență medicală care afectează în special femeile, de exemplu, sănătatea maternă și programele legate de fertilititatea adolescentelor, nu beneficiază de o atenție adecvată”, subliniază expertul UN. Alți factori sunt expunerea la violență fizică și sexuală (la nivel mondial, mai mult de una din  zece femei și fete cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani a fost supusă violenței sexuale și/sau fizice din partea unui partener intim în anul precedent (12,5%)) și distribuția muncii de îngrijire neremunerate. În 2020, închiderea școlilor și a grădinițelor a necesitat 672 de miliarde de ore suplimentare de îngrijire neplătită a copiilor la nivel mondial. Decalajul dintre femei și bărbați în ceea ce privește orele lucrate la locul de muncă, care era deja mare înainte de pandemie, s-a extins la nivel global, amenințând să sporească diferențele de salarizare între femei și bărbați, care sunt omniprezente. În unele cazuri, femeile au părăsit cu totul forța de muncă, micșorând progresele înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește ocuparea forței de muncă a femeilor.

Măsuri cheie pentru a îmbunătăți drepturile, sănătatea și bunăstarea femeilor

Țările iau măsuri pentru a îmbunătăți drepturile, sănătatea și bunăstarea femeilor, inclusiv prin creșterea proporției de nașteri asistate de un profesionist calificat în domeniul sănătății și prin extinderea accesului în zonele rurale și îndepărtate. La începutul anilor 2000, doar 64% dintre nașteri la nivel mondial erau asistate de un profesionist calificat din domeniul sănătății, cifra conform celor mai recente date (2015-2021) este de 84%. Un alt pas esențial este extinderea acoperirii la contraceptive moderne. Proporția femeilor de vârstă reproductivă (15-49 de ani) cărora li s-au satisfăcut nevoile de planificare familială cu metode moderne s-a îmbunătățit de la 74% în 2000 la 78% în 2021.

Recomandări pentru liderii mondiali

Ginette Azcona crede că este necesar să se „acorde prioritate ODD 5 (egalitatea de gen), pentru că Agenda 2030 nu poate fi realizată fără aceasta. Sănătatea femeilor a fost grav afectată ca urmare a COVID-19, iar întreruperea serviciilor esențiale de sănătate sexuală și reproductivă riscă să deraieze progresele în domenii-cheie, inclusiv reducerea mortalității materne, a fertilității adolescentelor și a speranței de viață în general. Femeile și fetele din grupurile sărace și marginalizate, în special, riscă să-și vadă rezultatele în materie de sănătate deteriorându-se grav.” De asemenea, „domeniile care sunt în mod obișnuit subfinanțate, de exemplu sănătatea mintală, trebuie să beneficieze, de asemenea, de resurse adecvate. Efectele pandemiei COVID-19 sunt încă prezente, iar liderii mondiali trebuie să se asigure că resursele sunt extinse și continuă să fie disponibile pentru a sprijini femeile și familiile acestora în ceea ce privește nevoile lor de asistență medicală. Sprijinul pentru femeile aflate în prima linie, inclusiv pentru lucrătorii din domeniul sănătății, precum și serviciile pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen reprezintă, de asemenea, o prioritate-cheie pe care liderii mondiali nu ar trebui să o neglijeze.”

Bogdan G