Politici de Sanatate

Planul național de combatere a cancerului, element focal al Strategiei de Sănătate 2022-2030

20 iulie
13:44 2022
Planul național de combatere a cancerului, element focal al Strategiei de Sănătate 2022-2030

Interviu cu dr. Tiberius Marius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

„La nivelul Ministerului Sănătăţii ne pregătim pentru a pune la punct normele de aplicare a Planului național de combatere a cancerului, odată ce el va fi aprobat în Parlamentul României. De asemenea, ţin să subliniez faptul că noi avem, în momentul de faţă, în stadii avansate de elaborare, Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, în cadrul căreia acest plan de combatere a cancerului este un element focal”, a explicat dr. Tiberius Marius Brădățan.

Care sunt prioritățile Ministerului Sănătății în direcția prevenirii și combaterii cancerului?

Progresele notabile înregistrate în domeniul prevenției, diagnosticului și tratamentului cancerului au făcut ca în UE să existe peste 12 milioane de supraviețuitori, din care 300.000 sunt copii. Ministerul Sănătății se alătură efortului global de combatere a cancerului, militând pentru solidaritate cu toți cei diagnosticați cu cancer și familiile acestora, pentru a se elimina inegalitățile de acces la serviciile de sănătate de egală calitate și siguranță. În aceeași măsură, milităm pentru ca prevenția să primească atenția cuvenită. Prevenția reprezintă cea mai cost-eficientă și sustenabilă măsură de sănătate publică pe termen lung în ceea ce privește controlul cancerului. Prin adoptarea celor 12 măsuri ale codului european de luptă împotriva cancerului, fiecare dintre cetățeni își poate reduce riscul individual de boală. La nivel populațional, peste 40% dintre cancere pot fi evitate. Toate măsurile Planului european de combatere a cancerului au fost incluse și în Planul național, lansat la începutul anului de către Președinția României, și în proiectul Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030, aflată în dezbatere publică. Planul național de combatere a cancerului, aflat acum pe traseul legislativ, va trebui pus în aplicare cu celeritate. Într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului, al cărui parcurs de implementare în perioada 2021-2025 a fost deja publicat. Planul european propune patru direcții majore de acțiune pentru reducerea poverii cancerului. În primul rând, este vorba despre prevenţia susţinută şi consecventă ﹘ 4 din 10 cazuri de cancer pot fi prevenite prin combaterea fumatului, reducerea consumului de alcool, reducerea poluării mediului, a expunerii la substanțe carcinogene, la radiații, inclusiv solare, dar și prin îmbunătățirea cunoștințelor și educației medicale pentru a promova un stil de viață sănătos. În al doilea rând, dacă prevenţia este lucrul cel mai bun şi cel mai puţin costisitor, avem depistarea precoce a cancerului, care poate părea costisitoare în prima fază, dar știm că poate duce la un tratament eficient şi de cele mai multe ori la vindecare. Diagnosticarea bolii în stadii incipiente prin screening este un standard de aur către care trebuie să ne îndreptăm. O altă direcţie principală este accesul egal la diagnostic şi tratament. Acesta presupune îmbunătăţirea accesului la servicii de diagnostic şi tratament de egală calitate şi, de asemenea, în siguranţă pentru toţi pacienţii. Şi noi ne dorim cu toţii un acces egal la depistare şi la tratamentul bolii de cancer. A patra direcţie este îmbunătăţirea vieţii pacienţilor cu cancer şi supravieţuitorilor prin acces egal la îngrijiri adecvate post-tratament, la protecţie socială şi la servicii financiare, inclusiv de asigurare și reasigurare.

Până la implementarea efectivă a planului de cancer, cum pot fi ajutați efectiv pacienții cu afecțiuni oncologice? 

Alături de aprobarea și implementarea Planului Național de Cancer, Ministerul Sănătății a implementat sau urmărește implementarea în termen scurt a următoarelor măsuri:

  • Continuarea programului Monitor 2 pentru pacienții oncologici, care garantează accesul acestora la imagistică de înaltă performanță atunci când este indicat (de exemplu, la fiecare două luni, pe parcursul unei boli care este într-un stadiu avansat sau la fiecare trei luni pentru monitorizarea tratamentului adjuvant în stadiile incipiente de boală, post-chirurgie sau post-terapie specifică).
  • Continuarea introducerii de noi molecule, cu noi indicații în Programul Național de Oncologie al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
  • Dezvoltarea de inițiative legislative dedicate pacienților oncologici și familiilor acestora, precum concediul medical de 45 de zile pentru aparținătorii bolnavilor de cancer, implementarea Legii Supraviețuitorilor de Cancer.
  • Ne dorim înlesnirea derulării studiilor clinice în România prin implementarea studiilor noi folosind Registrul European, scurtându-se astfel durata de la momentul depunerii documentației până la începerea efectivă a unui trial pentru pacienții români.
  • Crearea la nivelul MS a unui grup consultativ cu reprezentanți ai asociațiilor de pacienți. Ne dorim să indentificăm cât mai multe asociații care doresc să ne împărtășească problemele pe care le au și viziunea privind dezvoltarea în continuare a serviciilor de sănătate. Dialogul este singura cale prin care să putem progresa.

Cancerul este a doua cauză de mortalitate la nivel global, iar povara acestei afecțiuni e în creștere. Care sunt estimările privind incidența și mortalitatea?

În anul 2021, 20 de milioane de cetățeni au fost diagnosticați cu cancer la nivel global, iar 10 milioane au decedat. Din cele 20 de milioane de persoane, în UE sunt 2,7 milioane de cazuri noi și 1,3 milioane de decese. Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu aproximativ 24%, astfel că această boală are tendința să devină principala cauză de deces la nivel european. În România, rata de mortalitate generală a oscilat între 1.120 de decese la 100.000 de locuitori în 2013 (cea mai mică rată) și 1.342 în anul 2020 (cea mai mare rată). Mortalitatea pe cauze de deces în perioada 2011-2020 (înainte de pandemie) păstrează cam aceeași ierarhie întâlnită la nivel mondial și european: primul loc este ocupat de decesele prin boli ale aparatului cardiovascular, iar locul doi revine deceselor prin tumori maligne. Mortalitatea specifică prin tumori maligne prezintă un trend ușor ascendent în perioada 2011- 2020, crescând cu 9,2 procente, de la 213,8 la 223 la suta de mii de locuitori. Cele mai numeroase decese din cauze maligne, în anul 2020, aparțin grupei de vârstă 65-69 de ani ﹘ 8.507 decese, urmată de categoria de vârstă 70-74 de ani ﹘ 7.914 decese și de categoria 60-64 de ani ﹘ 6.863 de decese. În anul 2020, per total, anii de viață potențial pierduți prin decese din motive oncologice au fost de 648.749. Atât putem considera statistic că am pierdut din speranța de viață a populației României prin decesele provocate de cancer.

Ratele publicate de Eurostat privind mortalitatea standardizată prin cancer semnalează că România are valoarea de 282,6, peste media europeană (274,4, conform EU27). Numărul cazurilor noi de tumori maligne depistate în cabinetele de oncologie în perioada 2011-2020 a scăzut de la 57.117 la 52.350. Incidența cazurilor de tumori maligne în aceeași perioadă a variat între 283,5 și 271,8 la 100.000 de locuitori. Dar trebuie să ținem cont de faptul că anul 2020 a fost an pandemic, în care au existat numeroase restricții și reglementări speciale. Știm cu toții că accesul pacienților cu cancer a fost mult îngreunat în toată această perioadă, iar asta a dus și la pierderi de vieți omenești, dar și la descoperirea tardivă a unor forme de cancer.

de Valentina Grigore

 

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: