Interviu cu asist. univ. Andreea Lăcraru, medic specialist cardiolog, doctor în științe medicale, Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar Arseni”, UMF „Carol Davila”.
Existența unor programe de screening pentru depistarea precoce a hipertensiunii arteriale, diabetului și dislipidemiilor, cât și monitorizarea periodică a pacienților cu factori de risc cunoscuți, ar putea încetini progresia acestor boli și instalarea afectării organelor țintă, explică dr. Andreea Lăcraru.
Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă la ora actuală principala cauză de morbiditate și mortalitate în Uniunea Europeană, înaintea cancerului. Pare astfel firesc interesul, la nivel european, pentru o strategie de prevenire a bolilor cardio și cerebrovasculare similară planului de combatere a cancerului. În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie pilonii pe care să fie construită strategia națională privind bolile cardio și cerebrovasculare?
Crearea unei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea bolilor cardio și cerebrovasculare ar trebui să fie bazată pe câțiva piloni fundamentali, care să abordeze atât prevenția primară, cât și cea secundară, diagnosticarea precoce, tratamentul eficient și educația publică.
În ce privește prevenția primară, ar trebui efectuate mai multe campanii naționale pentru promovarea unui stil de viață sănătos bazat pe o dietă alimentară echilibrată, activități fizice regulate, renunțare la fumat și consum excesiv de alcool. O altă abordare ar putea reprezenta realizarea periodică de programe educaționale în școli și comunități pentru a informa populația despre factorii de risc și măsurile de prevenire. Existența unor programe de screening pentru depistarea precoce a hipertensiunii arteriale, diabetului și dislipidemiilor, precum și monitorizarea periodică a pacienților cu factori de risc cunoscuți, ar putea încetini progresia acestor boli și instalarea afectării organelor țintă.
Totodată, este nevoie de dezvoltarea infrastructurii medicale pentru a asigura accesul mai rapid la un consult medical, la investigații cardiovasculare avansate sau la programe de reabilitare post-infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte evenimente cardiovasculare majore. Pentru aceasta consider că ar fi de folos crearea unui sistem integrat de îngrijire a pacienților cu boli cronice, care să includă colaborarea între medicii de familie, cardiologi, neurologi și alți specialiști. Un alt aspect important îl constituie implementarea de politici publice care să încurajeze stilul de viață sănătos, cum ar fi taxe mai mari pe băuturi zaharate/alcoolice, reglementări stricte privind fumatul în spațiile publice, deoarece, deși există o lege care interzice acest lucru, prin diverse portițe legale încă se fumează în multe locuri publice.
Pentru toate acestea este însă nevoie de asigurarea unei finanțări adecvate pentru toate componentele strategiei, de la prevenție și diagnosticare la tratament și reabilitare.
Ce efecte are reabilitarea cardiovasculară după infarct sau accident vascular cerebral (AVC)?
Reabilitarea cardiovasculară este esențială pentru recuperarea după un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Programele de exerciții fizice structurate, efectuate sub supraveghere medicală ajută la îmbunătățirea capacității de efort și la creșterea rezistenței cardiovasculare, iar asocierea cu controlul factorilor de risc reduce riscul de recurență a evenimentului cardiovascular. S-a demonstrat că participarea la programele de reabilitare cardiovasculară are un efect pozitiv asupra sănătății mintale, reducând simptomele de depresie și anxietate. De asemenea, suportul psihologic oferit pe parcursul acestor programe ajută pacienții să devină mai încrezători atât în capacitățile lor fizice, cât și mintale, ceea ce contribuie la îmbunătățirea stimei de sine, creșterea calității vieții și reintegrarea în viața cotidiană. Aceste programe contribuie semnificativ la reducerea mortalității și morbidității, oferind pacienților o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Cum pot fi îmbunătățite modalitățile de recuperare în cazul infarctului de miocard? Este telemedicina o soluție viabilă în acest sens, mai ales în contextul crizei de specialiști?
Îmbunătățirea modalităților de recuperare în cazul infarctului miocardic este esențială pentru a reduce riscul de recurență și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Există mai multe abordări care pot contribui la acest proces, iar telemedicina reprezintă, într-adevăr, o soluție viabilă, mai ales în contextul crizei de specialiști. Dat fiind faptul că la ora actuală, în România, se decontează doar o parte din perioada de recuperare cardiacă, iar recomandarea de ghid este de minim 4-6 săptămâni, în funcție de patologie și comorbiditățile fiecărui pacient, telereabilitarea cardiacă reprezintă o variantă eficientă pentru continuarea acestor programe la domiciliu. La spitalul Bagdasar Arseni folosim deja acest tip de abordare pentru majoritatea pacienților pe care îi includem în programale de recuperare cardiacă.
Prin utilizarea unei platforme și a dispozitivelor inteligente de monitorizare la distanță putem astfel realiza urmărirea parametrilor vitali, detectarea și rezolvarea promptă a eventualelor complicații, asigurându-ne totodată de o aderență crescută la tratament.
Pe de altă parte, telemedicina reprezintă o soluție eficientă pentru asigurarea consultațiilor virtuale pentru pacienții care nu pot accesa centrele de reabilitare din diverse motive, cum ar fi distanța, mobilitatea redusă sau pur și simplu pacienți care își doresc să efectueze aceste șendințe din confortul casei lor și în intervalele orare dorite.
Recent ați participat la Florida International Medical Expo (FIME), cel mai mare eveniment medical internațional din SUA. V-a atras atenția ceva în mod deosebit, din punct de vedere medical, la acest eveniment?
Participarea la Florida International Medical Expo a fost o oportunitate deosebită pentru a explora cele mai recente inovații și tendințe din domeniul medical, dar și pentru dobândirea de noi perspective asupra sistemelor de sănătate, finanțare și abordare inovatoare în prevenția cardiacă. Am găsit acolo o gamă largă de dispozitive portabile pentru monitorizarea sănătății, de la ceasuri inteligente, tensiometre și glucometre care pot transmite date în timp real către echipa medicală, până la soluții software care integrează datele de la diverse dispozitive și facilitează consultațiile virtuale, oferind o modalitate eficientă de monitorizare și gestionare a pacienților la distanță. Totodată, am identificat tehnologii de realitate virtuală aplicate în reabilitarea cardiovasculară pentru a crea programe de exerciții interactive și captivante, care pot îmbunătăți aderența pacienților la programele de recuperare. Mi-au atras atenția platformele de gestionare a sănătății populației care permit coordonarea și integrarea îngrijirii între diverse specialități și furnizori, îmbunătățind astfel continuitatea și calitatea îngrijirii și sistemele care facilitează schimbul de date medicale între diferite instituții și platforme, asigurând că informațiile pacienților sunt disponibile atunci când și unde sunt necesare.
Bogdan Guță
