
Interviu cu Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED)
Furnizorii de servicii medicale private din România asigură accesul la servicii care au drept scop prevenirea bolilor şi reprezintă un motor al dezvoltării sistemului medical, acţiuni cu impact major asupra stării generale de sănătate a populaţiei, sunt concluziile primului studiu care vizează „Analiza impactului economic și social al furnizorilor privați de servicii medicale din România”, realizat de EY. Care sunt argumentele care stau la baza acestei concluzii?
Segmentul privat al serviciilor medicale contribuie decisiv la dezvoltarea infrastructurii medicale din România. Fac referire cu precădere la înființarea și extinderea de unități, ceea ce duce la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii. În ultimii zece ani, furnizorii privați au realizat investiții importante în echipamente medicale, achiziționate cu preponderență în centrele de imagistică, laboratoare și cabinete stomatologice. În perioada 2010-2020, investițiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat, ajungând să reprezinte 0,21% din PIB. Dacă ne raportăm la nivel național, acestea au o pondere de aproximativ 2% din totalul investiţiilor. Astfel, în prezent, numărul unităţilor medicale private este de peste 56.000.
Segmentul privat completează astfel serviciile oferite în sectorul public, iar colaborarea dintre cele două tipuri de unități este esențială pentru a răspunde nevoilor în creștere ale populației.
Prevenirea bolilor este o politică absolut necesară pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, iar segmentul privat este considerat a fi un element-cheie pentru realizarea acestui obiectiv. Cum răspund furnizorii privați acestei preocupări deosebit de importante în Uniunea Europeană?
Cifrele indică faptul că România înregistrează decalaje semnificative față de Uniunea Europeană în ceea ce privește vârsta medie de la care încep să apară problemele de sănătate. Conform ultimelor date disponibile la nivel european, în țara noastră, speranța de viață sănătoasă, respectiv numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să trăiască fără probleme de sănătate, se situează în jurul vârstei de 60,2 ani, comparativ cu media Uniunii Europene, de 64,6 ani.
Potrivit unui alt studiu PALMED, nouă din zece unităţi medicale care au capacitatea de a asigura prevenirea afecţiunilor sunt private. Beneficiarul direct al dezvoltării segmentului medical privat este pacientul, care are acces nerestricționat la servicii de medicină primară, prevenire și educație medicală, dar și la o rețea extinsă de clinici. În plus, abonamentele medicale sunt, pe lângă o sursă importantă de finanțare a dezvoltării segmentului privat de sănătate la nivelul întregii țări, o modalitate de a facilita accesul pacienților la un sector complementar celui public, în condiții moderne și de siguranță deplină. În ceea ce privește parteneriatul cu statul, dispunem de acces la fondurile CNAS pentru multe dintre analizele și investigațiile de prevenire.
Pe lângă infrastructura materială, cu o dezvoltare semnificativă, capacitatea de retenție a personalului medical în țară, precum și stabilirea unor standarde europene atât în ceea ce privește pregătirea profesională, cât și în ceea ce privește calitatea actului medical, sunt mult îmbunătățite datorită segmentului privat. Care sunt soluțiile cu care vin furnizorii de servicii medicale private pentru a-i convinge pe specialiști să rămână în țară, în ciuda exodului cu care ne confruntăm în ultimii ani?
Consider că acele două aspecte menționate – pregătirea profesională continuă și dotările corespunzătoare unui act medical de calitate – sunt esențiale pentru un furnizor de servicii medicale, indiferent de statutul său, public ori privat.
Evoluția tehnologică, dar și a medicinei, ca știință, are un singur scop: sănătatea oamenilor. Or, în acest context, nimic nu poate fi suficient sau prea mult. Este motivul pentru care furnizorii privați și-au asumat să țină pasul cu noutățile, ceea ce îi determină pe specialiști să rămână și să vină alături de noi. Prin urmare, cred că evoluția numerică a personalului medical din segmentul privat este influențată de programele de pregătire organizate de furnizorii privați, fără să neglijăm nivelul salarial competitiv. 44% din personalul medical din sistemul de sănătate activează în segmentul privat, exclusiv sau mixt. Din totalul de angajaţi la nivel naţional, aproximativ 1,4% lucrează în sectorul de servicii medicale private, numărul lor depăşind în prezent 78.000.
Aspectele economice sunt deseori discutate în funcție de specificul jucătorilor din piață. Este pentru prima dată când avem o centralizare a impactului economic al segmentului privat de servicii medicale, cu referire la studiul celor de la EY. Care sunt principalele concluzii ale analizei?
La nivel naţional, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice, aproximativ 80%. Aşadar, segmentul privat finanțează în proporție de aproximativ 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației, al abonamentelor medicale și al asigurărilor voluntare.
Evaluarea amprentei generale pe care furnizorii de servicii medicale private o au în economia României arată faptul că peste 6.238 de milioane de euro sunt create în termeni de valoare adăugată, ceea ce reprezintă aproximativ 2,8% din PIB-ul României. Valoarea totală a cifrei de afaceri generate de companiile private cu activități în zona serviciilor de sănătate a fost de 3,1 miliarde de euro în anul 2020 (cu 9% mai mult față de anul precedent). 19% din cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate provine din activități stomatologice.
Care este contribuția pe care o are Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED la îmbunătățirea politicilor care influențează sistemul medical?
În calitate de organizație care susține furnizorii privați de servicii medicale din România și dreptul pacienților la servicii medicale de calitate, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED este implicat activ în politicile publice, în activitățile care vizează inițierea, susținerea și operaționalizarea de schimbări legislative, precum și în modificările ce au loc în sistemul sanitar, la nivel decizional.
Proiectele PALMED sunt dezbătute permanent cu partenerii noștri și cu autoritățile competente, dar și din arii conexe și de interes pentru toți furnizorii de servicii medicale. Demersurile noastre au ca beneficiari pacientul și sistemul sanitar, în ansamblul lui, precum și fiecare arie de activitate, cu problematica specifică. Pentru acest an, proiectele PALMED vizează discutarea contractului-cadru, actualizarea tarifelor decontate în raport cu inflația și costurile reale, îmbunătățirea colaborării cu ANMCS, CNCAN, la care se adaugă obiective specifice segmentelor de activitate.
de Valentina Grigore