
Interviu cu dr. Daniela Zob, director medical, Institutul Oncologic „Profesor doctor Alexandru Trestioreanu” București
Institutul Oncologic București „Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu” trebuie să fie un centru de excelență în tratarea cancerului. „Ne dorim ca pacienții care vin la IOB să aibă acces la absolut toate manevrele care țin de managementul cancerului, de la diagnostic la tratament complex și îngrijire paliativă”, spune dr. Daniela Zob, directorul medical al unității sanitare. Însă, pentru ca acest deziderat să fie realizat, este nevoie de investiții și de resursă umană calificată.
Mult timp s-a spus că pacienții care vin la IOB nu au medicamente. Care este situația în prezent?
S-a ameliorat lipsa de medicamente. În prezent, pacienții care vin la Institutul Oncologic București au acces la tot arsenalul terapeutic necesar. De asemenea, pentru că vorbim de terapii moderne, ne dorim ca, din punctul de vedere al oncologiei, să existe mai multe studii clinice, chiar un departament separat care să se ocupe exclusiv de studii clinice. Ne dorim transparență în ceea ce privește studiile clinice, astfel încât, atunci când intră un pacient pe poarta instituției, să știm cum îl putem ajuta să afle toate opțiunile de tratament, chiar și cele nerambursate, și să decidă în cunoștință de cauză. Avem în curs de derulare proiecte de acces extins la terapii moderne care pot fi administrate numai în unități sanitare cu paturi și secție de Anestezie Terapie Intensivă (ATI).
Managementul actual al pacientului oncologic presupune o abordare multidisciplinară. Se poate realiza acest tip de abordare? Există aparatură și cadre medicale?
Din managementul multidisciplinar în Institutul Oncologic Bucureşti sunt bine reprezentate: diagnosticul imagistic, biopsiile ghidate CT, diagnosticul prin endoscopii bronșice și digestive, examenele anatomopatologice și imunohistochimice, chirurgia, radioterapia și tratamentele oncologice. PET-CT este funcțional, dar sunt în curs finalizare documentele pentru includerea în programul național. Sperăm ca în cursul acestui an aparatura să poată fi folosită gratuit în beneficiul pacienților, astfel încât să putem oferi un diagnostic complet. Ar mai fi nevoie de un angio CT pentru partea intervențională, aspect care se va rezolva în timp. Mi-aș dori ca, în terapia intervențională, dincolo de puncții, biopsii și tratamente, să putem face în Institut și terapii locale. În afară de abordarea/comisia multidisciplinară, sunt în curs de organizare comisiile de excelență pe localizări.
Spre deosebire de comisia multidisciplinară, în cea de excelență vom avea unu sau mai mulți reprezentanți pentru fiecare localizare, care vor fi la zi cu tot ce se întâmplă la nivel internațional și care, periodic sau la necesitate, vor susține diverse prezentări. În privința aparaturii, s-a finalizat, cu aportul șefilor de secție, necesarul de investiții. De asemenea, s-a realizat analiza cost-eficiență a spitalizărilor de zi și continue, dar și a ambulatoriului pe anul 2023 și pe primele două luni din acest an și s-au făcut propuneri pentru optimizarea acestor servicii. În primele 2 luni ale anului 2024 s-a realizat recuperarea deficitului din realizarea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, luna aprilie fiind o lună cu plus financiar din punctul de vedere al contractului cu CAS.
O parte importantă din traseul pacientului este anatomo-patologia. Cât durează rezultatul histopatologic? Cum se poate reduce durata?
Prin posturile disponibile în urma Memorandumului adresat deficitului de personal, vom îmbunătăți numărul anatomo-patologilor și sperăm să reducem timpul de așteptare. Cea care ne pune probleme este exclusiv resursa umană. În cadrul laboratorului de anatomie patologică avem compartiment de imunohistochimie și cadre medicale instruite. IOB nu dispune momentan de testare genetică specifică tumorilor maligne, secvențiere NGS în contract cu CAS, dar această situație se va remedia. Biopsia simplă durează între 5 și maximum 15 zile, dacă este o problemă de diagnostic. Evident, dacă este o maximă urgență medicală, considerând un pacient care nu poate aștepta (neoplazii pulmonare sau mamare decompensate etc.), laboratorul de anatomie patologică preia rapid analiza. Pentru intervențiile chirurgicale laborioase, durata este cea maximă din lege. Cu același personal se realizează și partea de imunohistochimie. Avem multe lame care vin din afara spitalului și se citesc aici, multe blocuri de parafină care se recitesc – încărcarea este mare.
Cum se poate acoperi deficitul de personal, astfel încât să corespundă adresabilității mari a Institutului?
În Memorandum sunt prevăzute posturi în zonele sensibile. Noi, în prezent, avem voie să scoatem la concurs ce s-a prevăzut în Memorandum și ce s-a vacantat din ianuarie până în momentul de față. Sperăm ca la următorul Memorandum să se scoată și restul de posturi neincluse în primul memorandum. Ar trebui recalculată normarea per doctor a numărului de paturi. Există anumite specialități care au rămas normate ca atunci când existau doar trei chimioterapice și puțini pacienți, iar acum volumul de pacienți este foarte mare. IOB are 80.000 de spitalizări într-un an: 15.500 de spitalizări continue și restul spitalizări de zi. Există specialități care sunt aproape sufocate de volumul mare de muncă, așa cum este oncologia medicală. Sunt specialități unde sunt necesare îmbunătățiri, pentru că structura spitalului este cea veche și ar trebui actualizată în mod special pe oncologie, anatomie patologică, radiologie, terapie intensivă.
Ce alte îmbunătățiri ați dori să obțineți în cadrul Institutului?
Se dorește realizarea mai multor intervenții chirurgicale non-invazive, EBUS (Ultrasonografie endobronșică) în spital, Hipec pentru un număr mai mare de cazuri, chirurgie robotică – pentru care avem deja specialiștii. Compartimentele mici de îngrijire paliativă adulți și copii trebuie să se transforme în secții reale de îngrijire paliativă și trebuie deservite de echipe dedicate și pregătite pentru acest tip de îngrijire, care se va continua în spitalizare de zi, în ambulatoriu și la domiciliu. Îngrijirea paliativă nu se adresează doar pacientului aflat în stadiul terminal al bolii, ci pacientului, în general, încă de la primele stadii de boală. Trebuie să completăm echipa multidisciplinară astfel încât să oferim pacientului suport permanent. Completarea terapiilor oferite pacienților noștri cu posibilitatea de protonoterapie reprezintă un pas important, precum și evaluările imagistice cu PET-CT-uri, cu diverși radiotrasori.
de Valentina Grigore