Interviu cu dr. Liliana Iașan, director AMT Buiucani.
Evoluția pandemiei a necesitat modificări permanente ale asistenței medicale, iar valurile anterioare de COVID-19 au demonstrat necesitatea implicării cât mai multor categorii de cadre medicale pentru reducerea presiunii pe unitățile medicale, rolul medicilor de familie în toată această ecuație fiind din ce în ce mai mare. De-a lungul a doi ani de pandemie, au avut loc numeroase modificări în sistemul de sănătate, iar munca medicilor de familie s-a schimbat și ea, devenind mai „complexă”, după cum explică, Dr. Liliana Iașan, director AMT Buiucani. Aceasta ne-a vorbit despre rolul medicului de familie în pandemia de Covid-19, punctând, printre altele, și problemele pe care le-a întâmpinat în această perioadă.
Au trecut doi ani de când ne-am confruntat cu o criză de sănătate la nivel mondial cauzată de SARS-CoV-2 și, din păcate, criza continuă. Care sunt lecțiile învățate de sistemul național de sănătate în acest sens?
Pentru început vreau să remarc faptul că medicii de familie și asistentele medicale din Republica Moldova s-au implicat imediat în combaterea pandemiei. Fără să exagerez, au fost printre primii, comparativ cu lucrătorii medicali din domeniul medicinei primare din țările din vecinătate, care au inițiat tratamentul anticovid la domiciliu. Evident, astăzi ne este ușor să prevenim, să controlăm și să tratăm această infecție, deoarece avem totul la îndemână – protocoale, medicamente, echipamente și dispozitivele medicale necesare și, cel mai important, o valoroasă experiență pe care am însușit-o din mers.
Cum s-a schimbat munca medicilor de familie în pandemia de Covid-19?
Medicii de familie au devenit și mai împovărați. Pandemia a dezvăluit o realitate pe care societatea nu a sesizat-o anterior și anume că nu este posibil de a proteja sănătatea populației dacă nu valorificăm rolul medicului de familie în societate. Până nu vor fi investite resursele necesare în medicina de familie, nu putem vorbi de indicatori buni în sănătate. Statisticile arată că, la nivel național, în perioada pandemiei a crescut numărul de cazuri oncologice cu 40%. De ce s-a întâmplat aceasta? Pentru că medicul de familie a fost plasat în prima linie în lupta împotriva COVID-19, fapt care nu i-a permis să-și asume în totalitate responsabilitățile care îi revin în domeniul profilaxiei maladiilor. Vă readuc aminte că medicul de familie nu s-a ocupat doar de tratamentul infecției, concomitent a trebuit să-și asume testarea pacienților, inclusiv la domiciliu, prevenirea răspândirii infecției și organizarea procesului de vaccinare anticovid. Lipsa lui din viața asistenței medicale s-a simțit enorm. În condițiile stării de urgență în domeniul sănătății publice, când cazurile de Covid-19 creșteau zilnic, iar secțiile de Terapie Intensivă erau arhipline, medicina de familie a fost nevoită să sisteze o parte dintre serviciile medicale oferite în ambulatoriu, situație care a fost în detrimentul pacienților. De aceea, consider că este necesar ca sistemul de sănătate să revadă activitatea medicului de familie: să reducă din sarcinile medicului de familie, care pun o mare presiune asupra lui, să-i asigure două asistente – pe domeniul medical și pe cel social. COVID-19 ne-a demonstrat tuturor că dacă activitatea de bază a medicului de familie este redusă din cauza sarcinilor multiple, sănătatea populației are de suferit.
Care a fost cel mai greu moment din pandemie de până acum pentru Dvs., ca manager?
La începutul pandemiei aveam temerea ca lucrătorii medicali să nu abandoneze locul de muncă, pentru că activitatea lor devenise extrem de dificilă. Din fericire, am fost o echipă unită și puternică. Absolut toți lucrătorii medicali și non-medicali și-au unit eforturile ca să prevină răspândirea infecției în instituție, să depisteze imediat cazurile de COVID-19 și să prevină îmbolnăvirea pacienților. În același timp, datorită măsurilor de profilaxie întreprinse, am reușit să protejăm sănătatea medicilor și asistentelor medicale. AMT Buiucani a fost una dintre instituțiile medicale primare din țară care a înregistrat în cadrul echipei cele mai puține cazuri de COVID-19. De asemenea, am fost printre primii care am vaccinat împotriva infecției peste 70 la sută dintre lucrătorii medicali, în primele două săptămâni de la demararea procesului de vaccinare. În același timp, am fost un bun exemplu pentru pacienți, încurajându-i să se vaccineze, să aibă încredere în vaccin, în pofida faptului că în mediul online era distribuită multă informație falsă despre virusul COVID-19 și vaccinul anticovid. Ne-am documentat și adaptat la situație instantaneu. Am răsfoit protocoalele colegilor de peste hotare, făceam schimb de informații cu colegii noștri din alte state. Am aplicat toate acele măsuri la care au recurs medicii de familie din străinătate pentru a opri răspândirea virusului și a proteja viața oamenilor.
Este telemedicina/teleconsultația o soluție pentru activitatea medicilor de familie și în continuare?
Categoric da! COVID-19 ne-a învățat că o parte dintre solicitările medicale pot fi ușor gestionate la telefon și online. Pandemia a determinat mai multe țări să legifereze consultațiile medicale în regim online. Și este o decizie absolut rezonabilă. Există pacienți cronici care trebuie să urmeze doar regimul alimentar și tratamentul recomandat de medic. Ei au o stare de sănătate stabilă și necesită doar să fie ghidați. Iar în aceste condiții chiar nu e necesar să se deplaseze la instituția medicală. Ei pot beneficia de aceste consultații la telefon sau prin intermediul aplicațiilor de comunicare online. Noi am reușit astfel să tratăm și să monitorizăm cazurile de COVID-19, de ce să nu valorificăm această experiență pentru a preveni și controla maladiile cronice, de care suferă jumătate din populație?
Procesul de acordare a asistenței medicale online trebuie însă organizat. Adică este indispensabil de a separa consultațiile medicale online de cele offline, și de a oferi pacienților posibilitatea să se programeze și pentru consultațiile online. În prezent ce avem? Medicul de familie consultă în cabinet bolnavul, în același timp altul îi telefonează sau îi scrie mesaje solicitând un sfat sau ajutor. Aceasta complică activitatea medicului de familie. Legiferarea și organizarea eficientă a procesului de acordare a asistenței medicale în regim online va aduce tuturor beneficii – medicilor, pacienților și sistemului medical.
Care sunt resursele care trebuie amplificate pentru creșterea rolului asistenței primare?
În perioada pandemiei de COVID-19, în special în primele luni, i-am auzit frecvent pe pacienți întrebând: „Dar cine e medicul meu de familie”?, „Am un medic de familie așa de bun, dar nici nu am știut”. Și aceste afirmații mă dureau. A fost nevoie să trecem prin această situație dificilă, ca să ne aducem aminte de existența medicului de familie. Asta vorbește despre faptul că rolul medicului de familie, și în general al asistenței medicale primare, nu este valorificat în societatea noastră. În această perioadă pacienții au aflat numele medicului de familie pentru că au avut nevoie de analize, tratament, certificate medicale, reabilitare. Partea bună este că pandemia i-a determinat să-și schimbe atitudinea față de sănătate și să conștientizeze că medicul de familie nu trebuie să lipsească din viața lor. De aceea cred că rolul asistenței medicale primare va crește în societate, iar pacienții vor deveni mai responsabili față de propria sănătate. În acest context, este necesar ca autoritățile să înlăture acele obstacole care fac dificilă munca medicului de familie. Și aici mă refer la volumul mare de lucru, care afectează și comunicarea cu pacienții, un factor care influențează calitatea tratamentului și atitudinea pacienților față de sănătate. Pentru a eficientiza munca medicului de familie, sunt necesare investiții mai mari în domeniul profilaxiei maladiilor. Și atunci medicul de familie va dispune de mai mult timp pentru identificarea problemelor de sănătate ale pacienților, direcționarea pacienților către specialiștii potriviți, monitorizarea stării lor de sănătate post-tratament.
de Maria Diminet
