Interviu cu Nathalie Moll, director general, Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA – European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations)
EFPIA reprezintă industria biofarmaceutică care operează în Europa, are ca membri 36 de asociații naționale ale industriei, reunind 39 de companii farmaceutice de vârf și un număr tot mai mare de întreprinderi mici și mijlocii. Misiunea EFPIA este de a crea un mediu de colaborare care să permită membrilor să inoveze, să descopere, să dezvolte și să ofere noi terapii și vaccinuri pentru cetățenii din întreaga Europă. Nathalie Moll, director general EFPIA, vorbește despre provocările cu care s-a confruntat federația în timpul pandemiei.
Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice, al cărei director general sunteți, a raportat în timpul pandemiei o serie de probleme, întâlnite în aproape toate țările UE, precum disfuncționalități în asigurarea stocurilor de medicamente și proceduri greoaie pentru achiziționarea de produse și echipamente medicale (procedura de achiziții publice). Care sunt sugestiile dvs. pentru rezolvarea acestora?
Suntem extrem de conștienți de impactul pe care lipsa medicamentelor îl poate avea asupra pacienților. Abordarea acestora este o prioritate pentru industria farmaceutică europeană bazată pe cercetare, așa cum a fost exemplificată de rolul principal al industriei în ultimele nouă luni pentru a evita orice lipsă de medicamente în pandemie.
Având elaborate planuri de pregătire în vederea pandemiei în ianuarie 2020, companiile membre ale EFPIA au fost în măsură să crească producția pentru a satisface nevoile pacienților. Cu toate acestea, datele, informațiile reprezintă cheia pentru a se asigura că această producție sporită poate fi alocată în toată Europa, astfel încât fiecare pacient să primească medicamentele de care are nevoie. În acest sens, subliniem importanța corelării datelor privind previziunile cererii de la Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) cu privire la evoluția probabilă a pandemiei în fiecare țară, precum și datele la nivel de pacient și la nivel de spital din statele membre. Aceste date vor facilita, pe măsură ce ne confruntăm cu valurile actuale și viitoare ale pandemiei, obținerea medicamentului potrivit, la spitalul potrivit, din țara potrivită, la momentul potrivit. Ținând seama de existența stocurilor-tampon, problema reală nu este pur și simplu despre producerea și furnizarea mai multor medicamente – este vorba de a obține, cum spuneam, medicamentul potrivit, la spitalul potrivit, din țara potrivită, la momentul potrivit și de a avea o imagine clară a ceea ce este probabil să fie necesar pentru valuri viitoare ale focarului, o previziune deci. Practici ca exportul paralel și acumularea de stocuri de către guverne și pacienți sunt, însă, perturbatoare.
Telemedicina – soluție pentru viitor
Au existat multe probleme în toată Europa în ceea ce privește accesul pacienților non-Covid la serviciile medicale, inclusiv la medicamente. Ce ar trebui făcut pentru ca această situație să nu se repete și pacienții să primească serviciile medicale de care au nevoie?
Sistemele de sănătate trebuie să implementeze căi alternative și modele de acces pentru pacienți care nu necesită vizite fizice la spitale și la alte instituții de îngrijire a sănătății. Telemedicina și alte soluții de eHealth sunt instrumente importante pentru a permite pacienților să acceseze consultații la distanță și să își monitorizeze și gestioneze starea medicală la domiciliu. Cu toate acestea, în unele sisteme de sănătate, aceste soluții încă se confruntă cu obstacole, inclusiv în ceea ce privește rambursarea, care trebuie depășite pentru a implementa telemedicina ca o parte complet integrată a serviciilor de sănătate.
În perioada de izolare, au existat numeroase gesturi de solidaritate prin care industria farmaceutică a venit în ajutorul autorităților publice prin donații de medicamente, echipamente. Este acesta un model de parteneriat public-privat, impus de criza sănătății, care poate fi dezvoltat în viitor?
Încă de la începutul acestei pandemii, industria noastră a colaborat cu instituțiile europene, cu statele membre, partenerii din sectorul sănătate publică, comunitatea de cercetare, profesioniștii din domeniul sănătății și cu alți parteneri pentru a combate răspândirea COVID-19. Multe dintre companiile noastre și-au accelerat rapid activitățile de cercetare și dezvoltare și au susținut alte inițiative publice, de exemplu, contribuind activ cu date și componente la proiecte la nivel european. În plus, industria farmaceutică a oferit într-adevăr sprijin financiar și donații de medicamente și echipamente organizațiilor din prima linie din Europa și nu numai.
În ceea ce privește parteneriatul public-privat, există Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), un astfel de parteneriat public-privat, fondat de EFPIA și de Comisia Europeană, care a lansat în martie un apel rapid de propuneri selectând opt proiecte de cercetare la scară largă, destinate dezvoltării tratamentelor și diagnosticului pentru coronavirus.
Un nou parteneriat public-privat privind inovația
Acest lucru a demonstrat că parteneriatele pot acționa foarte rapid pentru coordonarea eforturilor publice și private în lupta împotriva pandemiilor globale. Nivelul de mobilizare și agilitate în răspunsul la această urgență de sănătate a fost posibil datorită existenței unei infrastructuri care funcționează bine.
Criza actuală arată în mod clar o nevoie crucială de a investi în cercetare și inovare la nivel european pentru a spori durabilitatea sistemelor de sănătate și pregătirea pentru viitoarele crize de sănătate. Aceasta include investiții în epidemiologie, pregătire și răspuns la focarele de boli infecțioase, dezvoltarea instrumentelor de detectare, diagnosticare, tratamente și vaccinuri, precum și infrastructurile și resursele relevante.
Obiectivul nostru pentru viitor, cu un nou parteneriat public-privat privind inovația în domeniul sănătății în cadrul programului Horizon Europe, care implică și sectorul tehnologiilor medicale, este să oferim soluții integrate de îngrijire care să abordeze provocările majore ale asistenței medicale. Acest lucru ar oferi un instrument eficient de mobilizare a eforturilor publice și private odată necesare, asigurând, de asemenea, sinergii și complementaritate cu alte programe relevante în peisajul european al cercetării în domeniul sănătății.
La începutul toamnei, putem spune că ne confruntăm cu al doilea val al pandemiei. Sunt statele membre UE capabile să răspundă, acum, „pe aceeași voce” la această provocare, așa cum nu s-a întâmplat la începutul crizei?
Nu există nicio îndoială că lecțiile au fost învățate încă din primele etape ale crizei. Dialogul regulat și mai structurat cu Comisia Europeană și cu alte sectoare-cheie implicate în criză a ajutat la identificarea problemelor și la găsirea soluțiilor practice care au funcționat pentru pacienți. Cu siguranță, solidaritatea, în special în ceea ce privește furnizarea de medicamente în toată Europa, a fost și va continua să fie esențială. În timp ce acest dialog continuă, oamenii de știință din industrie, cercetătorii și experții în producție continuă să lucreze non-stop pentru a descoperi și dezvolta tratamente și vaccinuri pentru a fi utilizate în lupta împotriva COVID-19 și pentru a mări capacitatea de producție, pentru a satisface cererea de miliarde de doze de vaccinuri pentru cetățenii din Europa și din întreaga lume.
de Bogdan Guță
