Un consorțiu de cercetători cu competențe multidisciplinare, coordonat de INRAE (Institutul Național Francez de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu), a identificat o moleculă capabilă să „dezarmeze” bacteriile patogene în fața sistemului imunitar, fără niciun efect negativ asupra microbiotei gazdei.

Aceste rezultate, deja brevetate și publicate recent în Nature Communications, conduc la dezvoltarea de noi medicamente.  Rezistența la antibiotice este o problemă majoră de sănătate publică. Conform OMS, 5 milioane de oameni mor în fiecare an la nivel mondial din cauza rezistenței la antibiotice. Aceasta ar putea deveni principala cauză de deces până în 2050. Deși antibioticele au redus considerabil mortalitatea asociată bolilor infecțioase, utilizarea lor uneori excesivă și abuzivă a dus la dezvoltarea rezistenței bacteriene. În plus, deoarece antibioticele vizează în general căi esențiale pentru supraviețuirea bacteriilor, acestea au un spectru larg de acțiune, dar nu sunt specifice, având repercusiuni asupra tuturor bacteriilor din microbiota gazdei. Prin urmare, identificarea și caracterizarea unor noi ținte medicamentoase bacteriene și conceperea unor antiinfecțioase inovatoare reprezintă o prioritate științifică și medicală.

O echipă de cercetare INRAE a identificat proteina Mfd (mutation frequency decline), un factor de virulență produs de toate bacteriile și esențial pentru ca acestea să reziste sistemului imunitar al gazdei. Această proteină are funcția suplimentară de a favoriza mutațiile spontane și aleatorii, care sporesc capacitatea bacteriilor de a dezvolta rezistență. În urma acestei descoperiri, consorțiul de cercetători s-a reunit pentru a identifica și dezvolta un compus capabil să blocheze această proteină și să „dezarmeze” astfel bacteriile patogene. Dintr-o bibliotecă de 5 milioane de molecule, oamenii de știință au identificat o moleculă promițătoare, denumită NM102, capabilă să se lege de proteina Mfd și să împiedice activarea acesteia. Ei au efectuat o serie de teste, in vitro și apoi in vivo, pe modele de insecte și șoareci, care au scos la iveală 3 efecte majore ale acestei molecule:

1. Nu ucide bacteriile în absența compușilor toxici produși de sistemul imunitar.
2. Reduce cantitatea de bacterii patogene din organele infectate, fără a afecta microbiota gazdei.
3. Este capabilă să blocheze funcția Mfd ca factor de mutație, reducând astfel capacitatea bacteriilor de a dezvolta rezistență la antimicrobiene.

Molecula este astfel capabilă să „dezarmeze” bacteriile patogene, protejând în același timp bacteriile din microbiotă. Cel mai promițător este faptul că această moleculă este eficientă și împotriva tulpinilor bacteriene care sunt rezistente la tratamentele actuale și care provin de la pacienții spitalizați. Două brevete au fost deja depuse, privind identificarea țintei bacteriene și identificarea moleculei în sine. În acest studiu, oamenii de știință au încapsulat, de asemenea, molecula în nanoparticule biodegradabile pentru a facilita administrarea acesteia. Ei colaborează acum pentru optimizarea chimică a moleculelor analoge și la dezvoltarea de medicamente pentru combaterea rezistenței la antibiotice.

Bogdan G.