Interviu cu Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene
În prima jumătate a anului viitor, România va deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Suntem pregătiți să facem față unei asemenea răspunderi?
Asumarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România este, fără îndoială, un moment important pentru viitorul parcurs al țării noastre în cadrul proiectului comunitar. De aceea, mesajul meu, încă de la preluarea portofoliului de ministru, a fost acela de agreare a unui consens politic și național cu privire la afacerile europene. În ultimele luni, pregătirea preluării Președinției a înregistrat evoluții semnificative pe toate palierele sale. N-o spun eu, ci au făcut-o deja, public, omologii mei din Finlanda și Croația, care au vizitat Bucureștiul, la invitația noastră, pentru a demara în mod oficial dialogul sectorial în vederea elaborării programului comun de lucru al Trio-ului de Președinții din care facem parte.
Noi am realizat deja o primă formă a agendei de acțiuni pe care le vom organiza pe durata celor șase luni, în toată țara, și am finalizat deja trei runde de consultare internă privind identificarea tematicilor de interes ale mandatului. Vreau să subliniez că acest proces de elaborare a priorităților agendei Președinției este unul transparent, prin care am oferit tuturor celor interesați oportunitatea de a se pronunța asupra tematicilor pe care le consideră cele mai importante. După ce am consultat ministerele și instituțiile publice, dar și reprezentanții României din Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunilor și Parlamentul European, toate tematicile rezultate au fost supuse dezbaterii, recent, în cadrul Forumului „EU-RO 2019“.
Am creat această platformă la nivelul Ministerului Afacerilor Externe pentru a implica în acest proces exponenți ai mediului asociativ, patronal, sindical sau academic, reprezentanţi ai delegațiilor României din cadrul structurilor consultative ale Uniunii Europene sau ai administraţiei locale şi centrale. Am avut peste 500 de participanți și 80 de ore de dezbateri în cadrul celor șaptesprezece grupuri de lucru tematice, acţionând în domeniile politice corespunzând configurației Consiliului Uniunii Europene, inclusiv unul dedicat politicilor de sănătate și protecției consumatorului. Au rezultat multe idei constructive, integrate deja în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării agendei. Urmează o nouă rundă de consultare interinstituțională, după care documentul rezultat va fi validat de Guvern și de Parlament. Am lansat și site-ul de prezentare a pregătirilor pentru preluarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, utilizând în exclusivitate competențele structurii pe care o gestionez, dar și programul-pilot „Voluntari ai Președinției României la Consiliul Uniunii Europene“, care se va desfășura în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2018.
Avem o strategie de comunicare pentru perioada în care vom deține Președinția Consiliului Uniunii Europene?
Am și început implementarea ei, printr-o o amplă campanie de evenimente publice dedicate promovării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Am avut parte de săli pline și de dezbateri foarte dinamice atât în Capitală, cât și la Cluj, Iași, Sibiu, Pitești sau Slatina. Vom ajunge, în perioada următoare, și în alte zone ale țării, dar profit de ocazie pentru a le explica foarte clar și cititorilor dumneavoastră că noi nu vom deţine șefia Uniunii Europene, ci pe a unei instituţii care reprezintă interesele statelor membre. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre. Îmi face plăcere să amintesc în context și de logo-ul Președinției, care este rezultatul unui concurs pe care l-am organizat în colaborare cu Ministerul Educației Naționale. Am dorit să implicăm atât publicul larg, cât și personalități din mai multe domenii cu relevanță pentru proiectul european al României în acest proces de selectare a logo-ului, iar câștigătorul desemnat în baza punctajelor juriului și a celor peste 10.000 de voturi ale publicului, Ioan Nicolae Dobrinescu, este un elev de clasa a IX-a, un tânăr talentat, cu rezultate bune la învățătură. El s-a gândit să transmită, conform descrierii desenului său, ideea unei Uniuni Europene încrezătoare, dinamice, în mișcare și, în continuare, atașată de valorile sale, prin intermediul unui lup, animal care se regăsește în mitologia multor popoare europene.
Din experiența altor state, care sunt cele mai importante domenii care vor fi în centrul atenției Uniunii Europene în acea perioadă?
Una dintre provocările majore va fi cadrul financiar multianual, alta va fi Brexit-ul, dar va trebui să lucrăm la toate dosarele prioritare. Sunt foarte multe subiecte pe care noi va trebui să le coordonăm. Pe scurt, obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format, se negociază 200–300 de dosare legislative, pe parcursul a peste 1.600 de întâlniri formale şi informale.
Care sunt problemele pe care România trebuie să le rezolve până la 1 ianuarie 2019?
Suntem conștienți că o Președinție de succes este una profesionistă. Sub acest aspect, cei care vor arăta de ce e în stare România sunt funcţionarii publici care vor participa la toate reuniunile despre care vorbeam. De aceea, este foarte important să fie foarte bine pregătiţi. Am constatat că acea generaţie de funcţionari publici care au muncit din greu pentru a duce ţara în Uniunea Europeană nu se mai regăsește astăzi, din păcate, în sistemul public. O parte lucrează în mediul privat, alții s-au întreptat către instituțiile europene sau au ieșit la pensie. Astăzi, ne aflăm în situaţia în care trebuie să reclădim acest corp de elită al funcţionarilor publici specializaţi în afaceri europene. M-am întâlnit personal cu reprezentanții desemnați de către ministere pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte de grup de lucru, circa 250 de persoane. Mai mult decât atât, am început deja un program de formare adecvat, cu resurse interne, urmând ca ulterior să folosim experienţa unor profesionişti din partea Comisiei Europene şi a Consiliului.
Care sunt proiectele din domeniul Sănătății care trebuie puse la punct până la început de 2019, dar și pe ce ar trebui să ne axăm în timpul mandatului?
Logica pe care mergem e să axăm priorităţile noastre pe nevoile cetăţeanului, să încercăm să convingem partenerii noştri europeni că politicile europene trebuie să meargă mai mult în direcţia intereselor manifestate de cetăţeni. Și putem observa, din aproape toate cercetările de piață efectuate în statele membre, că locuitorii Uniunii Europene sunt interesați în primul rând de politici coerente în domeniile educației și sănătății, care ar putea să fie mai bine susţinute de ceea ce se decide la Bruxelles. Din păcate, în acest moment responsabilitatea de a organiza sistemele de educație și serviciile de asistență medicală revine guvernelor statelor membre, iar Uniunea Europeană are doar rolul de a veni în completarea politicilor naționale. Eu cred că acest moment trebuie fructificat și, în contextul discuțiilor despre viitorul Europei, poate ar trebui să gândim și asemenea politici publice. Promovăm intensificarea dialogului şi a sinergiilor dintre statele membre, iar Ministerul Sănătăţii, responsabil de promovarea tematicilor în domeniu, a propus, în contextul primului semestru din 2019, subiecte precum identificarea mecanismelor care să le permită pacienţilor europeni o mobilitate completă în interiorul Uniunii, asigurarea accesului egal la medicamente, cu accent pe identificarea unei soluții la problema exporturilor paralele sau pe controlul integrat al cancerului, prin consolidarea programelor populaționale de screening pentru cancer și consolidarea registrelor de cancer.
Este util ca exercitarea mandatului de Președinte al Consiliului Uniunii Europene să reprezinte o oportunitate de redinamizare a dezbaterii publice la nivel național cu privire la Uniunea Europeană. În context, cred că e important ca și cetățenii să participe activ la acest proces, sprijinind demersurile noastre. Pe site-ul de prezentare a pregătirilor pentru preluarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, pe care l-am amintit anterior, am inclus și un chestionar prin intermediul căruia toți cei interesaţi își pot exprima opiniile cu privire la ceea ce ar trebui să includă agenda viitoarei Președinții.
În afara de a fi o obligație ca stat membru al Uniunii Europene, ce altceva mai reprezintă pentru România preluarea acestei președinții? Cum ne poate ajuta / transforma?
Președinția Consiliului Uniunii Europene este un exercițiu ce va putea propulsa imaginea de țară, așa cum vă spuneam și anterior, prezentând o Românie europeană, dinamică și profesionistă. Estimăm că 30.000 de invitați vor veni în țara noastră în prima jumătate a anului viitor, iar acest interval de vizibilitate ocazionat de exercitarea mandatului reprezintă o oportunitate ce merită valorificată pentru a promova atât cultura și tradițiile românești, cât și capacitatea noastră de inovare și resursele creative. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care am luat hotărârea de a organiza evenimente din calendarul oficial în toată țara. De asemenea, dacă ne vom achita cu profesionalism de sarcinile pe care le vom avea pe durata celor șase luni, credibilitatea câștigată în rândul partenerilor ne va ajuta în promovarea, la nivel european, a dosarelor prioritare pentru noi.
de Roxana Maticiuc
