Politici de Sanatate

Nu putem vorbi de sănătate fără medicamente

14 octombrie
12:36 2019
Nu putem vorbi de sănătate fără medicamente

Interviu cu farmacist Radu Bîrsan, general manager România și zona Balcanică, Aspen Pharma

 

În 2014, Aspen s-a lansat în domeniul anticoagulantelor, prin achiziția unui portofoliu de produse, împreună cu unitățile de producție aferente. Cum ați dezvoltat acest segment: de la ce ați plecat și care sunt cifrele actuale?

Aspen Pharma este prezentă pe piața din România încă din 2009, când o parte din medicamentele la care este deținătorul autorizației de punere pe piață au fost comercializate prin intermediul unui partener local. Dezvoltarea în segmentul spitalelor a început în 2014, odată cu achiziția portofoliului de anticoagulante, și a continuat în 2017, când am adăugat anestezicele și miorelaxantele. Astfel, Aspen a început în 2014 cu doar două produse și a ajuns astăzi unul dintre principalii furnizori de medicamente ai spitalelor de urgență din România. Aspen este lider în piața de anticoagulante injectabile, asigurând peste jumătate din necesarul pacienților în această zonă. De asemenea, Aspen asigură aprovizionarea spitalelor din toată țara cu anestezice spinale – medicamente fără de care proceduri critice, cum ar fi operația cezariană, nu ar putea fi efectuate.

România a trecut recent printr-o criză de heparină. Care ar fi putut fi cauzele acestei crize, având în vedere că Aspen Pharma este lider de piață pe anticoagulante injectabile?

Într-adevăr, este vorba despre lipsa de pe piață a heparinei nefracționate, la care producătorul a notificat ANMDM că nu va mai putea livra medicamentul, din motive de fabricație. Criza efectivă s-a manifestat mai mult la începutul anului 2019, când unele spitale au semnalat probleme în efectuarea unor proceduri chirurgicale cardiologice. Probleme de aprovizionare cu heparina au fost semnalate și de către centrele de hemodializă.

Cauzele au ținut, în opinia mea, de particularitățile de producție ale heparinei, fie ea nefracționată sau fracționată. Este un medicament biologic, care provine din mucoasa intestinală porcină sau bovină. Procesul de extracție, purificare și condiționare în flacoane sau seringi preumplute durează mult și este costisitor. Gândiți-va că regulile de calitate recomandă că inclusiv abatoarele unde se sacrifică respectivele animale să aibă certificare GMP. În plus, fiind vorba despre un medicament injectabil, condițiile de puritate și siguranță sunt cele mai stricte. Deci, un proces lung, complex și cu costuri mari pentru producător. Acest lucru esta valabil și pentru heparina fracționată, dar, cu toate acestea, Aspen a asigurat accesul constant al pacienților români la cele două tipuri de heparine pe care le produce.

În cazul acestei crize de heparină, colaborarea dintre autorități și industria farma a fost eficientă și s-a reușit obținerea la timp a tratamentelor pentru bolnavi. Ce ar trebui făcut pentru a fi evitată o nouă criză?

Spre deosebire de alte crize ale medicamentelor, cea a heparinei s-a rezolvat destul de repede. Ministerul Sănătății și C.N. Unifarm au luat măsurile necesare, au comunicat cu producătorii, au redistribuit dozele care mai erau disponibile. Iar de curând, Unifarm a reluat distribuția în spitale a heparinei nefracționate, importată în baza unei licențe speciale. Acolo unde heparina sodică are alternative – cum este cazul hemodializei – necesarul a fost asigurat cu heparina fracționată și pacienții și-au urmat fără probleme tratamentul. Mă bucură faptul că Aspen Pharma a asigurat fără probleme, în toată această perioadă, aprovizionarea pieței cu heparină fracționată, atât în seringi preumplute, cât și în flacoane multidoză. În viitor cred că ar fi nevoie de o mai bună predictibilitate, astfel încât producătorii să își planifice fabricația și stocurile.

Aspen farma susține programe de profilaxie antitrombotică. Care este indicele de profilaxie din România, comparativ cu alte țări din Europa?

Un indice care măsoară gradul de profilaxie antitrombotică, deși nemenționat în literatură, este „seringi per capita”, cu referire la raportul între seringi-echivalente de heparine și populația țării. Din păcate, la acest capitol, România ocupă unul dintre ultimele locuri în Europa, cu un indice de 0,67, comparativ cu o medie de 1,2 în Uniunea Europeană. Există și la noi ghiduri de profilaxie antitrombotică, validate și comunicate. Însă la fel ca în alte zone medicale, acestea nu sunt aplicate corect. De asemenea, o mare problemă este aderența pacientului, după externarea din spital. Unele intervenții chirurgicale necesită până la cinci săptămâni de profilaxie antitrombotică, dar nu toți pacienții respectă indicația medicului, posibil din cauza coplății la medicamente și a neînțelegerii ideii de profilaxie. De aceea, programele educaționale în această zonă sunt importante, având în vedere că lipsa profilaxiei antitrombotice poate duce la decesul pacientului, deși operația în sine a fost reușită.

Ce strategie ar putea aborda statul român, pentru a evita situațiile de criză pe piața medicamentelor?

Din punctul meu de vedere, cuvântul „criză” nu ar trebui să mai apară asociat cu medicamentele, în România. Dar, din păcate, în ultimii ani l-am tot auzit, foarte des: criza citostaticelor, criza de morfină, criza vaccinurilor, criza anestezicelor, criza imunoglobulinelor. Totodată, este știut faptul că, începând cu anul 2015, foarte multe medicamentele listate în catalogul național de prețuri au fost retrase de pe piață de către producători, din motive de nesustenabilitate comercială. Soluțiile pe care statul ar trebui să le aplice pentru a evita viitoare crize au fost discutate deja de multe ori: schimbarea metodologiei de calcul a prețurilor, a taxei clawback, creșterea finanțării și altele. Eu aș insista pe nevoia de predictibilitate, cum am spus și mai sus. E un fapt îmbucurător că bugetul sănătății pe anul 2019 a fost majorat față de anul trecut și sper ca și rectificările bugetare care urmează să fie pozitive pentru Sănătate. Am doar speranța că și partea de medicație va beneficia de acest impuls pozitiv. Deoarece, pur și simplu, nu putem vorbi de sănătate fără medicamente.

Cum vedeți dumneavoastră evoluția pieței farma în România pentru acest an și care ar fi prognoza pentru anii care urmează?

Probabil că piața farma, în ansamblul ei, își va continua tendința de creștere modestă, de un singur digit, din ultimii ani. Desigur, evoluția va fi diferită pe segmente – unele vor crește mai mult, altele, mai puțin. Segmentul cu cea mai mare creștere în valoare va rămâne cel al OTC-urilor, care a evoluat spectaculos în ultimii ani. Eu însă sper într-o echilibrare a segmentelor, în viitor. În ultimii ani, producătorii au mărit prețurile la OTC-uri, la care nu se aplică regula maximală și nici taxa clawback, ca răspuns natural de balansare a scăderii prețurilor și retragerilor din zona medicamentelor cu prescripție. De unde și concepția eronată a publicului că „medicamentele (adică, toate medicamentele) sunt foarte scumpe în România”. Medicamentele cu prescripție de la noi au cele mai mici prețuri din Europa. Deci sper ca segmentele din piața de medicamente – compensate, spitale și OTC-uri – să evolueze mai uniform in viitor.

Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru următoarea perioadă?

Deoarece Aspen este un furnizor important în două arii critice pentru spitale – anticoagulantele și anestezicele spinale –, prioritatea mea cea mai mare este să asigurăm accesul neîntrerupt al pacienților la aceste medicamente. Sunt produse critice, fără de care un spital de urgență, cu secții chirurgicale, nu ar putea funcționa, iar vieți omenești ar fi puse în pericol. Este o responsabilitate mare, este și un angajament personal pe care l-am luat față de sistemul medical și față de pacienții din România.

 

de Roxana Maticiuc

 

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: