Interviu cu prof. univ. dr. Romulus Timar, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, președinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. 

Alături de creșterea rolului medicului de familie în activitatea de prevenție și depistare precoce ale diabetului zaharat, „anul 2022 a adus, în cadrul Programului național de diabet zaharat, facilitarea accesului la tehnologia modernă utilizată în cadrul autoîngrijirii bolnavilor”, subliniază prof. univ. dr. Romulus Timar.

Programul național de diabet zaharat asigură o creștere a rolului medicului de familie în ceea ce privește prevenția și diagnosticarea diabetului zaharat. Suntem a doua țară din Europa care are această disponibilitate. Ce beneficii aduce acest lucru pentru pacienți? Poate stimula ea, de exemplu, prevenția?

Implicarea medicilor de familie în managementul persoanelor cu diabet zaharat va contribui la creșterea calității actului medical prin facilitarea accesului către o evaluare și un tratament instituite precoce și, desigur, la prevenția diabetului zaharat și a afecțiunilor conexe. Prin desfășurarea unor activități cum sunt optimizarea stilului de viață, screeningului și tratamentul complex și individualizat al factorilor de risc metabolic și al diabetului zaharat în sine, se va contribui la reducerea prevalenței diabetului zaharat, a apariției și a progresiei complicațiilor acute și cronice ale acestuia. Medicul de familie este implicat și în depistarea și tratamentul prediabetului, obezității și, consecutiv, la scăderea morbidității și a mortalității prin boli cronice netransmisibile.

Care ar fi alte noutăți importante din acest program care vin direct în sprijinul pacienților?

Alături de creșterea rolului medicului de familie în activitatea de prevenție și depistare precoce ale diabetului zaharat, anul 2022 a adus, în cadrul Programului național de diabet zaharat, facilitarea accesului la tehnologia modernă utilizată în cadrul auto îngrijirii acestor persoane, de tipul sistemelor de infuzie continuă subcutanată de insulină (pompe de insulină) și al sistemelor de monitorizare continuă a glicemiei (senzori de glicemie), cu atât mai mult dacă vorbim despre copii sau despre paciente cu sarcină în evoluție, cu simplificarea procesului de acordare a dispozitivelor medicale specifice. Odată cu aceste modificări, montarea pompelor de insulină cu sau fără senzori de monitorizare glicemică continuă se face la recomandarea medicului de specialitate diabet zaharat, nutriție și boli metabolice/medic cu competență/atestat în diabetul zaharat care monitorizează persoana cu diabet zaharat, aflat într-o relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, pe baza unui referat medical care cuprinde date despre pacient, precum și îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru sistemul recomandat, fără a se mai depune un dosar la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Totodată, o altă noutate importantă este că atât pacienții cu diabet zaharat tip 1, cât și cei cu diabet zaharat tip 2, conform celor două subprograme, vor avea posibilitatea efectuării periodice, gratuite, a HbA1c pentru evaluarea cât mai completă a controlului glicemic și pentru prevenția secundară în diabetul zaharat.

În toamna anului 2020 a fost adoptată Legea nr. 249/2020 privind prevenția și diagnosticarea precoce ale diabetului zaharat. Operaționalizarea ei depinde însă de adoptarea normelor de implementare. Care este situația lor la acest moment?

Această lege este, în prezent, singura de acest tip din țara noastră și totodată una dintre puținele legi de prevenție a unei boli cronice netransmisibile de la nivelul Uniunii Europene. Legea are la bază trei direcții principale de acțiune, și anume educația în ceea ce privește stilul de viață sănătos, screeningul realizat în vederea depistării precoce a diabetului zaharat cu întocmirea unui registru național de diabet și prediabet și prevenția diabetului zaharat. În acest moment, se lucrează la redactarea și, ulterior, la adoptarea normelor de implementare a acesteia. Alături de reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor implicate în program (Ministerul Sănătății și Comisia de diabet a MS, CNAS), ai angajatorilor, ai persoanelor din domeniul sănătății, educației și asociațiilor neguvernamentale, precum cele ale persoanelor cu diabet zaharat, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice – SRDNBM, prin specialiștii săi, va răspunde la toate solicitările din această direcție.

Raportul OMS privind diabetul, din ianuarie 2022, include un set de obiective  care urmează să fie atinse până în 2030: 80% dintre persoanele cu diabet sunt diagnosticate; 80% dintre persoanele diagnosticate cu diabet au un control bun al glicemiei; 80% dintre persoanele diagnosticate cu diabet zaharat au un control bun al tensiunii arteriale; 60% dintre persoanele de peste 40 de ani cu diabet zaharat primesc statine; 100% dintre persoanele cu diabet de tip 1 au acces la tratament cu insulină la prețuri accesibile și la automonitorizarea glicemiei. Credeți că sunt niște obiective sustenabile?

Conform Atlasului IDF apărut la sfârșitul anului 2021, aproape una din două persoane cu diabet zaharat nu știe că are această afecțiune, situație cauzată de un diagnostic tardiv, în momentul în care pacientul prezintă simptome și semne clinice ale afecțiunii sau chiar ale complicațiilor sale. În România, prevalența diabetului zaharat este cuprinsă între 11 și 12% (studiul PREDATOR), ceea ce înseamnă că una din 9 persoane adulte are diabet zaharat, însă numărul persoanelor aflate în Programul național de diabet care urmează tratament este de doar 1,1 milioane. Diagnosticarea și luarea în evidență a peste 80% dintre persoanele cu diabet până în anul 2030 reprezintă un obiectiv ambițios, dar care consider că poate fi atins. Deja, în acest moment, toate persoanele cu diabet zaharat de tip 1 din România și toate persoanele cu diabet zaharat tip 2 tratate cu insulină au acces gratuit la insuline moderne (analogi prandiali și analogi bazali de insulină) care realizează un bun control metabolic.  Există acces la automonitorizare glicemică, mai sunt pași de făcut în special în direcția sistemelor de monitorizare continuă a glicemiei. Referitor la controlul glicemic, atingerea unei ținte a HbA1c sub 7% la peste 80% dintre pacienți va fi un obiectiv foarte greu de obținut. Chiar în țările puternice din punct de vedere economic, acest lucru va fi dificil. Conform datelor National Diabetes Statistics Report din anul 2020, în SUA, doar 50% din pacienții diagnosticați cu diabet zaharat au atins ținta HbA1c <7%. Important nu este doar atingerea acestor obiective, dar și cu ce medicație este atinsă. În România avem la dispoziție pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 medicamente care alături de un bun control glicemic, în condiții de siguranță (fără hipoglicemie, fără creștere în greutate), asigură suplimentar protecție cardio-renală (inhibitorii de SGLT2, agoniștii de GLP1). Tratamentul cu statine este recomandat pentru atingerea țintei referitoare la LDLc, țintă care este individualizată pentru fiecare persoană cu diabet, în funcție de clasa de risc cardiovascular. Prin implicarea directă a medicilor de familie și a colaborărilor interdisciplinare, considerăm că aceste obiective ar putea fi atinse și apoi menținute în timp.

de Bogdan Guță