Politici de Sanatate

NOUTĂȚI. Congresul multidisciplinar ”Împreună construim excelența”- ediția 2020

22 octombrie
19:33 2020
NOUTĂȚI. Congresul multidisciplinar ”Împreună construim excelența”- ediția 2020

Cea de–a șasea ediție a Congresului multidisciplinar ”Împreună construim excelența”, care a avut loc ONLINE în perioada 13- 17 octombrie 2020, a continuat formatul deja cunoscut de multidisciplinaritate și prezentare a experienței române și internaționale în diferite patologii.

Temele de anul acesta ale Congresului au fost: Clinica Sânului, Actualități în obstetrică-ginecologie, Actualități în dermatologie, Up-to-date in COVID-19,   Abordări multidisciplinare în cancerul colorectal și Actualități în oftalmologie.

Sesiunile s-au bucurat de participarea a peste 1.000 de cadre medicale și speakeri români și străini din numeroase specialități: obstetrică- ginecologie, chirurgie generală, imagistică, medicină de laborator, gastroenterologie, oftalmologie, boli infecțioase, dermatologie etc. Temele prezentate au fost focusate atât pe experiențele din sala de operație, cât și pe etapele de diagnostic și planul de tratament în diferite patologii.

Congresul Multidisciplinar ”Împreună construim excelența”, organizat de Asociația Română pentru Chirurgie Endoscopică și alte Tehnici Intervenționale (ARCE), sub egida Clubului Regal al Medicilor, este creditat cu 28 puncte EMC.

De-escaladarea chirurgiei axilare în cancerul mamar

Chirurgia cancerului mamar suferă o de-escaladare în beneficiul pacientelor, în general. Această chirurgie se adresează, pe de o parte, leziunii sânului, și aici chirurgia conservatoare mamară câștigă din ce în ce mai mult teren în fața mastectomiei, iar în ceea ce privește chirurgia axilară, biopsia ganglionului santinelă câștigă și ea teren în fața limfadenectomiei axilare.

”Biopsia ganglionului santinelă a devenit un standard după anii 2000, iar beneficiul maxim este că se evită limfadenectomiile inutile și, implicit, morbiditățile consecutive acestei intervenții. Statisticile arată că, după o limfadenectomie axilară, una din trei femei riscă apariția limfedemului membrului superior”, a explicat dr. Simona Filip, medic primar chirurgie generală, coordonator Centrul Sânului din cadrul Ponderas Academic Hospital.

În practică, apare întrebarea dacă este sau nu indicat să facem ganglionul santinelă după ce pacienta a suferit o chimioterapie neoadjuvantă? ”Din ce în ce mai des se face acest lucru când, după o neadjuvanță, se obține o axilă liberă de boală clinic. În schimb, studiile arată că ne confruntăm cu o rată destul de crescută de rezultate fals negative în biopsia ganglionului santinelă după neoadjuvanță. Această rată de fals negativitate scade cu cât putem recolta și examina mai mulți ganglioni santinelă. De exemplu, studiile arată rate de fals negativitate mari – de până la 24- 31% – când avem un singur ganglion santinelă. Aceste rate scad până la 10- chiar 5% când avem mai mulți ganglioni santinelă. Dacă folosim metode duale de depistare a ganglionilor santinelă, de exemplu cu radiotrasori și cu colorant, rezultatele fals negative sunt și mai scăzute”, a mai spus specialistul, care a atras atenția asupra importanței echipei multidisciplinare ce poate particulariza tratamentul pacientei, în conformitate cu ghidurile și standardele internaționale.

În ceea ce privește terapia neoadjuvantă, aceasta a devenit aproape indispensabilă, în special pentru facilitarea procedurilor chirurgicale conservatorii. Aprecierea răspunsului la terapie neoadjuvantă reprezintă un factor de prognostic și pentru supraviețuirea generală, și pentru intervalul liber de boală.

Ecografia obstetricală – depistarea anomaliilor cromozomiale

Ecografia de prim trimestru a căpătat o importanță deosebită, având o valoare predictivă în multe situații. Dr. Marius Bogdan Mureșan, coordonator centru de medicină fetală din cadrul spitalului PREMIERE – Timișoara, a discutat despre anomaliile cromozomiale și anomaliile structurale în primul trimestru. ”Dacă ne referim la anomaliile cromozomiale, cea mai cunoscută dintre ele – Sindromul Down sau trisomia 21, este cea care a inițiat cercetarea și respectiv a dezvoltat screeningul de prim trimestru, ideea principală fiind aceea de a depista acesată anomalie (…) Dacă este să discutăm despre rezultate, în 12 ani au fost investigate 6.851 de paciente prin ecografia de prim trimestru și biochimie, respectiv după protocolul Fetal Medicine Foundation. Din acestea, până la naștere au fost depistate 106 anomalii cromozomiale și genetice, din care 52 de Sindrom Down, adică aproximativ jumătate. Aceasta este statistica cam în orice publicație. Ca și concluzie, la protocolul FMF de prim trimestru se pot depista 71% din anomaliile cromozomiale și genetice. Adăugând și o ecografie morfologică de prim trimestru corect efectuată, mai depistăm încă 17% dintre ele. Folosim NIPT (noninvasive prenatal testing) doar pentru Sindromul Down și recomand fără frică amniocenteza în contextul unui fenotip ecografic anormal, deoarece riscul de avort este mic”.

Potrivit dr. Mureșan, însă, ecografia de trimestrul doi, în România, predomină ca și indicație. ”Ar trebui să schimbăm puțin această indicație, astfel încât colegii șă trimită pacientele pentru așa cunoscuta ecografie morfologică nu numai în trimestrul doi, ci mai ales în trimestul I. Beneficiul este evident, însă ecografia trebuie făcută în centre de specialitate”, a atras atenția specialistul.

Tratamentul medicamentos în endometrioză

Endometrioza este o patologie care afectează una din zece femei de vârstă productivă. Se poate defini, pe scurt, ca prezență de țesut endometrial în afara cavității uterine, fiind localizată atât pelvin, cât și extra pelvin. Caracteristicile clinice ar fi durerea, cu diversele ei forme, și infertilitatea – care apare la 40% din paciente. De aceea, pentru că aceste simptome sunt comune cu  foarte multe boli, diagnosticul se pune de multe ori târziu.

”Dincolo de diagnosticul bolii care, la ora actuală, eu susțin că poate fi noninvaziv, trebuie să abandonăm ideea că laparoscopia și confirmarea histopatologică este standardul de aur în diagnosticul de endometrioză. Trebuie să inițiem un tratament corect și, mai ales, fiind o boală cronică, un tratament care să însoțească pacienta pe o lungă periodă de timp, deci un tratament cu o complianță bună. În ceea ce privește terapia, există un tratament simptomatic dar, din păcate, nu există un tratament curativ în endometrioză. Dincolo de tratamentele simptomatice, avem tratamente hormonale. Foarte multă lume folosește ca tratament simptomatic antiinflamatoarele nesteroidiene, care sunt eficiente în controlul durerii, dar nu și în controlul progresiei bolii, așa că ele nu rezolvă decât jumătate din problemă. Contraceptivele orale combinate sunt prima linie de tratament în endometrioză, ele controlează durerea și pot controla și progresia bolii pe o anumită perioadă de timp. Inhibitorii de aromatază reprezintă o terapie secundară, o terapie de rezervă, la pacientele a căror durere este rezistentă la terapia hormonală cu contraceptive sau progestive. Sunt eficiente doar la 25% din paciente, pentru că doar acolo avem receptorii necesari. Ceea ce este foarte important de urmărit în tratamentul medicamentos al endometriozei este utilizarea medicației pe termen lung”, a recomandat dr. Voicu Simedrea, medic primar Obstetrică – Ginecologie, Endo Institute.

Criteriile internaționale în clasificarea lupusului eritematos

Sesiunea ”Actualități în dermatologie” a dat ocazia participanților să afle care sunt criteriile LES EULAR/ACR 2019 în clasificarea lupusului eritematos, dar și care sunt cele mai bune practici de abordare personalizată a pacientului cu o patologie dermatologică.

”Pielea are propria apărare imunologică, la care se adaugă o raportare la sistemul imun general. Criteriile EULAR sunt stabilite într-o populație de lupici care este văzută într-un mediu reumatologic, motiv pentru care ele au valoare predictivă slabă pentru pacienții dermatologici. De aceea, noi identificăm leziunile din lupusul eritematos și le raportăm la lupusul sistemic. Deci există discordanțe – dermatologii privesc diferit față de reumatologi. De exemplu, lupusul eritematos subacut este privit de noi ca un lupus cu un prognostic vital bun, spre deosebire de lupusul eritematos sistemic”, a spus prof. dr. Olga Simionescu, șef Clinica I Dermatologie din cadrul Spitalului Clinic Colentina, care a prezentat, în cadrul acestei sesiuni – maraton, mai multe cazuri provocatoare în dermatologie întâlnite în decursul acestui an.

Diagnosticul clinic și biologic al COVID-19

Prof. dr. Victoria Aramă,  medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, a prezentat participanților mai multe detalii legate de infecția cu SARS-CoV-2 și metodele de tratament în funcție de stadul bolii. ”Evoluția clinică a COVID-19 se desfășoară în trei mari stadii. Primul este stadiul de infecție timpurie, în care avem o replicare virală intensă și în care pacientul prezintă febră, mialgii, cefalee, etc, în care ideal ar fi să tratăm pacientul cu un antiviral eficient. Din păcate, nu avem un astfel de antiviral cu eficiență maximă. Stadiul doi este reprezentat de faza pulmonară a bolii, care are două substadii (2A și 2B) în care ajung peste 20% din pacienți. Este stadiul în care, pe de o parte, încă avem o replicare virală importantă, însă începe și răspunsul inflamator sistemic important, care crește progresiv. În această fază 2, pacientul începe să prezinte dispnee și hipoxie, apar modificări radiologice pe radiografii, fiind o fază în care avem nevoie atât de antiviral, cât și de un tratament patogenic care să limiteze răspunsul inflamator sistemic. Se ajunge la faza a treia – pacienții care evoluează către forme critice – respectiv faza de hiperinflamație (de răspuns inflamator al gazdei) în care ajung aproximativ 5% dintre pacienți. Este etapa în care pacientul intră în insuficiență respiratorie acută și în care dezvoltă, din păcate, și alte insuficiențe de organ, până la șoc și, uneori, deces. În această fază, avem markerii de inflamație mult crescuți. Este nevoie de tratament patogenic și antiinflamator- aici ne ajută foarte mult corticosteroizii, dexametazona”, a fost recomandarea prof. dr. Victoria Aramă în cadrul sesiunii Up-to-date in COVID-19.

Potrivit acesteia, perioada de incubație variază între 1 și 14 zile, media fiind în jurul a 4-5 zile, iar 97,5% dintre pacienți dezvoltă simptome în primele 12 zile. Nu există simptome unice pentru infecția cu SARS-CoV-2 și, de aceea, este nevoie de teste rapide de diagnostic care să poată diferenția gripa de COVID-19. ”Acest lucru este important deoarece s-a demonstrat că dacă o persoană face, concomitent, coinfecție cu gripă și cu virusul SARS-CoV-2, riscul de deces se va dubla. Iar dacă este vorba de o persoană din categoriile predispuse la forme severe, riscul de deces va fi mult mai mare de dublu. De aceea, diagnosticul clinic trebuie întotdeauna confirmat prin teste de laborator, iar pentru a diagnostica infecția în faza acută avem nevoie de teste care să evidențieze fie ARN-ul viral, fie antigenele virale”, a mai spus specialistul.

Mobilizarea flexurii splenice a colonului – pas cu pas

Prof. dr. Cătălin Copăescu, președinte Asociația Română pentru Chirurgie Endoscopică şi alte Tehnici Intervenţionale (ARCE) și copreședinte al Congresului multidisciplinar „Împreună construim excelența”, a adus în discuție o temă destul de controversată, deoarece mobilizarea unghiului splenic al colonului- standard pentru chirurgia deschisă, s-a însoțit de fiecare dată de complicații (splenectomii tactice). De asemenea, începuturile chirurgiei laparoscopice au explorat cu dificultate această zonă a unghiului splenic al colonului și nu rar au fost exagerări în disecție care au produs injurii vasculare în teritoriul unghiului splenic. ”Și, atunci, degeaba am obținut un unghi splenic mai mobil, degeaba am avut un colon mai lung, dacă nu a fost adus un beneficiu în mod real unei anastomoze fără tensiune și bine vascularizată. Toate aceste controverse/discuții par să fie acum mai bine clarificate. Mobilizarea unghiului splenic este parte a unui standard pentru a obține o anastomoză colorectală sau coloanală cu o rejecție joasă sau ultrajoasă, având nevoie de un material consistent și bine vascularizat. Dacă ne gândim că la acest nivel pot apărea tumori, este nevoie să fim bine familiarizați cu anatomia din această regiune, astfel încât să putem diseca corect în planuri anatomice. Exercițiul disecției în cazurile în care anatomia este nemodificată, și anume mobilizarea de rutină a unghiului splenic al colonului, este un deziderat în acest sens. Nu în ultimul rând, avem de mobilizat unghiul splenic al colonului și într-un alt context patologic, care nu este neapărat legat de patologia colorectală. Este o zonă care trebuie atent dezvoltată și explorată. Tumorile unghiului splenic al colonului sunt întotdeauna dificil de tratat, nu doar prin chirurgia laparoscopică, ci și în chirurgia deschisă, iar cele mai importante controverse legate de chirurgia minim invazivă laparoscopică sau robotică erau și sunt legate de potențialul de a extirpa corect țesutul interesat în extensia oncologică și riscul de morbiditate asociat”, a menționat prof. đr. Cătălin Copăescu.

Actualități în Oftalmologie – Tomografia, standard în degenerescența maculară

Prima temă din cadrul sesiunii ”Actualități în oftalmologie” a fost legată de prezentarea celor mai moderne metode de imagistică în depistarea problemelor oculare. ”Degenerescența maculară se manifestă prin pierderea acuității vizuale, scotom (punct orb) central și metamorfopsie (tulburarea vedererii prin deformarea imaginii). Metodele imagistice joacă un rol important în depistarea acestor probleme. Între acestea, cele non-invazive sunt Tomografia în coerența optică (Optical Coherence Tomography – OCT), care a revouționat revoluționat modul de investigare a afecțiunilor oftalmologice, și angiografia OCT. Tomografia în coerența optică poate ajuta la diagnosticarea și urmărirea unor afecțiuni severe ale ochiului, mai mult de 80% din tulburările de vedere sau orbire putând fi prevenite dacă sunt identificate din timp”, a explicat dr. Cătălina Dumitrescu, medic specialist Oftalmologie cu specializare în OCT și Angio-OCT, din Rețeaua Regina Maria.

Sesiunea a continuat cu prezentarea unor cazuri interesante în neuro-oftalmologie (precum nevrita optică în scleroza multiplă, neuroretinita, etc), chirurgie oculară și  monitorizare chirurgicală, chirurgie oculoplastică și, bineînțeles, metode inovative în chirurgia oculară, atât din experiența medicilor români, cât și a experților din străinătate.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: