Politici de Sanatate

Noi strategii pentru prevenția infecțiilor asociate actului medical

22 noiembrie
15:40 2019
Noi strategii pentru prevenția infecțiilor asociate actului medical

Mai vechile infecții nosocomiale, actualmente infecții asociate actului medical, reprezintă cel mai de temut coșmar al fiecărui sistem medical și implicit al spitalelor, secțiilor sau medicilor implicați în managementul pacienților. Nu prezența infecțiilor asociate actului medical reprezintă problematica de management al sistemelor de sănătate publică, ci proporția în care aceste infecții apar. Nu există sisteme medicale care au reușit să elimine infecțiile asociate actului medical, însă există preocupări constante și susținute menite să reducă cât mai mult procentul acestor infecții și implicit efectele dezastruoase pe care le determină atât la nivelul sistemelor de sănătate, cât și local sau individual.

Mai vechile infecții nosocomiale, actualmente infecții asociate actului medical, reprezintă cel mai de temut coșmar al fiecărui sistem medical și implicit al spitalelor, secțiilor sau medicilor implicați ȋn managementul pacienților. Nu prezența infecțiilor asociate actului medical reprezintă problematica de management al sistemelor de sănătate publică, ci proporția ȋn care aceste infecții apar. Nu există sisteme medicale care au reușit să elimine infecțiile asociate actului medical, ȋnsă există preocupări constante și susținute menite să reducă cȃt mai mult procentul acestor infecții și implicit efectele dezastruoase pe care le determină atȃt la nivelul sistemelor de sănătate, cȃt și local sau individual.

Infecțiile asociate actului medical reprezintă cauza cea mai importantă de mortalitate, mai ales atunci cȃnd discutăm de pacienți aflați ȋn stare critică sau imunocompromiși. Infecțiile respiratorii, septicemiile, infecțiile urinare, infecțiile de plagă sau infecțiile gastrointestinale sunt cele mai frecvente infecții nosocomiale.

Infecțiile nosocomiale au devenit cu atȃt mai grave, cu cȃt ȋn apariția lor au ȋnceput să fie implicați germeni multirezistenți la antibiotice. Bacteriile multirezistente sunt responsabile de creșterea mortalității, dar și de o creștere exponențială a costurilor suportate de sistemele de sănătate. Atunci cȃnd privim costurile, nu trebuie să ne rezumăm doar la costul efectiv generat de actul medical (tratament medicamentos și/sau suportiv). Trebuie privit costul generat de creșterea duratei de spitalizare, mai ales ȋn sectoarele de terapie intensivă, dar și supraaglomerarea secțiilor de terapie intensivă care trebuie ȋn majoritatea cazurilor să acorde servicii de terapie intensivă acestor pacienți. Prin această blocare pe o perioadă mult mai lungă de timp a locurilor disponibile din spitale pentru tratamentul infecțiilor nosocomiale, alți pacienți nu pot beneficia de aceste servicii. În acest mod, dincolo de impactul economic al acestor infecții există și un impact socio-umanitar care nu poate fi neglijat. Prezența paciențiilor cu astfel de infecții ȋn spitale determină un cerc vicios, prin care pacienții contaminați cu bacterii multirezistente devin surse de infectare pentru pacienții neinfectați care sunt extrem de receptivi la infecție prin faptul că au un status imunitar deficitar sau există breșe fizice ȋn apararea organismului (pacienți operați, arși, prezența dispozitivelor medicale invazive).

Infecțiile asociate actului medical sunt acele infecții care apar la un pacient internat ȋn spital pentru o anumită patologie, alta decȃt cea infecțioasă. Din statisticile Organizației Mondiale a Sănătății, peste 1.4 milioane de persoane prezintă infecții nosocomiale. Procentul de apariție al acestor infecții variază ȋntre 5-10% ȋn țările dezvoltate, și ajunge pȃnă la 40% sau chiar mai mult ȋn țările subdezvoltate.

Acceptarea faptului că există infecții asociate actului medical trebuie să reprezinte primul pas ȋn strategiile de scădere a incidenței acestora. Din păcate de multe ori, spitalele se feresc să accepte procentul real al acestor infecții, de teama unor repercursiuni legale sau a unei imagini nefavorabile. Acest tip de abordare nu va putea rezolva situația, dimpotriva o va agrava. Pentru a putea implementa ȋn mod real măsuri de reducere a infecțiilor nosocomiale, trebuie să acceptăm că acest tip de infecții există oriunde ȋn lume. Cu cȃt procentul acestora este mai ridicat ȋntr-un sector, cu atȃt măsurile de intervenție vor fi mai intense și susținute, iar bugetele alocate vor fi suplimentate.

O serie de factori pot influența apariția infecțiilor asociate actului medical. Vȃrsta pacientului reprezintă un criteriu. Astfel vȃrstele extreme sunt cele mai afectate. Incidența acestor infecții este cu atȃt mai ridicată cu cȃt numărul de paturi din spital este mai mare. Un alt element important care poate cuantifica riscul de apariție al acestor infecții ȋl reprezintă localizarea pacientului ȋn spital. Astfel, incidența crește semnificativ atunci cȃnd pacientul este admis ȋn secțiile de terapie intensivă, comparativ cu oricare altă secție din spital. Acest fapt nu ȋnseamnă că secțiile de terapie intensivă sunt responsabile de această creștere a incidenței, ci mai degrabă de faptul că pacienții admiși ȋn sectoarele de terepie intensivă sunt ȋn stare critică, ȋntrunind acele aspecte care țin de compromiterea imunității celulare/umorale, dar și a violării integrității barierelor naturale de protecție ale organismului.

Infecțiile nosocomiale asociate dispozitivelor medicale

Adeziunea bacteriană pe suprafața dispozitivelor medicale reprezintă o realitate, astfel ȋncȃt orice dispozitiv medical poate fi colonizat prin adeziune de bacteriile aflate pe suprafața acestuia. Peste 60% din infecțiile asociate actului medical se realizează prin contaminarea dispozitivelor medicale invazive. Unele bacterii aderente care se fixează la suprafața bio-materialelor sunt capabile să producă anumiți exopolimeri gelatinoși insolubili care vor genera formarea biofilmului. Bacteriile cuprinse ȋn acest biofilm vor fi protejate ȋn fața răspunsului imun al gazdei, dar și al tratamentului antibiotic. Ȋn acest mod biofilmul creează un micro-habitat protectiv pentru bacteriile aflate ȋn interior. Prin faptul că biofilmul reduce concentrația antibioticelor ȋn interior, creează premisele selectării de bacterii rezistente și oferă mediul ideal ȋn care bacteriile pot să ȋși perfecționeze mecanismele prin care să capete rezistență. Identificȃnd faptul că prezență dispozitivelor medicale și a bio-suprafețelor acestora reprezintă factori de risc ȋn apariția infecțiilor nosocomiale, reducerea formării biofilmului este esențială ȋn ȋncercarea de scădere a incidenței acestor infecții.

Dispozitivele medicale “nobile”

Aplicarea pe suprafața unui dispozitiv medical a unui aliaj format din metale nobile se pare că reprezintă o soluție prin care formarea biofilmului este blocată. Teoretic orice dispozitiv medical poate fi ȋnvelit ȋn acest aliaj, ȋnsă, pȃnă ȋn acest moment, tehnica este aplicată pentru sonde urinare, sonde de intubație și catetere venoase centrale. Alegerea acestor dispozitive medicale nu a fost ȋntȃmplătoare, considerȃnd incidența infecțiilor asociate utilizării acestora, a gravității infecțiilor, dar și a costurilor de tratament.

Acest tip de abordare este diferită de impregnarea dispozitivelor medicale cu argint ionic, ȋn care dispozitivul medical elibereaza ioni de argint. Ȋn cazul aplicării aliajului de metale nobile (aur, argint, platină) nu se eliberează ioni de argint sau alte particule antimicrobine, astfel putem spune că aceste dispozitive sunt farmacologic inactive. Eficiența lor este determinată de apariția efectului galvanic.

Blocarea formării biofilmului și reducerea secundară a infecțiilor, reprezintă o abordare preventivă. Prin reducerea infecțiilor asociate dispozitivelor medicale,  se va ȋnregistra o scădere a complicațiilor și mortalității asociate actului medical, o reducerea a utilizării antibioticelor. Prin scăderea necesarului de antibiotice se va realiza o reducerea a rezistenței bacteriene la antibiotice.

Din punct de vedere economic, costurile generate de infecțiile asociate actului medical nu trebuie să se rezume doar la costul individual al pacientului. Este necesară o imagine mult mai largă ȋn care trebuie să se regasească toate elementele care sunt pertubate de apariția acestor infecții, pornind de la pacientul infectat și ajugȃnd la structurile locale ale spitalului și finalizȃnd cu sistemul public de sănătate, ȋn totalitatea lui.

 

 

de Dr. Radu Țincu, Medic Primar ATI, Spitalul Clinic de Urgență București, Șef Lucrări UMF Carol Davila București

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: