Dr. Felix Brehar, șef Secția Clinică de Neurochirurgie I, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, explică cum tehnologia modernă – de la neuronavigație la chirurgie robotică – schimbă radical tratamentul tumorilor cerebrale și al afecțiunilor neurologice, și de ce cercetarea moleculară promite terapii personalizate care pot crește semnificativ speranța și calitatea vieții pacienților.

Ce tipuri de cazuri vedeți cel mai frecvent — tumori cerebrale, hernii, traumatisme, malformații etc.?

Patologia tumorală neurochirurgicală este, de departe, cea mai frecventă pe care o întâlnesc și o tratez în Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”. Abordez o gamă largă de tumori intracraniene, atât benigne, cât și maligne, cum ar fi meningioamele, astrocitoamele, ependimoamele, schwannoamele (neurinoame), care sunt printre cele mai frecvent întâlnite, dar și tumori rare, cum ar fi hemangioblastoamele sau tumorile epidermoide. Dotările de excepție ale blocului operator ne permit să abordăm în condiții de maximă siguranță chiar și cele mai dificile tumori. Astfel, blocul operator este echipat cu microscoape operatorii de ultimă generație, sisteme de neuronavigație, aspiratoare ultrasonice, sisteme de monitorizare electrofiziologică etc.

Aș dori să menționez că suntem singurul centru de neurochirurgie din București care are în dotare și un robot neurochirurgical, tip ROSA ONE Brain. Acest robot permite efectuarea unor proceduri neurochirurgicale delicate cu o precizie maximă (eroare submilimetrică). Dintre aceste proceduri, menționez biopsiile cerebrale și implantarea electrozilor pentru stimularea cerebrală profundă.

Un alt capitol important al patologiei neurochirurgicale pe care îl abordez cu mult interes este neurochirurgia funcțională. Aceasta are un impact profund asupra calității vieții pacienților. În această categorie includem pacienții care nu se mai pot deplasa din cauza tulburărilor de mișcare, precum cei cu boala Parkinson sau cu distonie musculară, dar și pacienții care prezintă dureri invalidante, cum ar fi nevralgia trigeminală sau alte tipuri de dureri cronice.

De asemenea, patologia degenerativă spinală ocupă un loc important în activitatea zilnică a oricărui neurochirurg, datorită incidenței ridicate a acestei afecțiuni, în contextul actual, caracterizat de lipsa activității fizice și de pozițiile vicioase specifice muncii de birou.

Ce înseamnă pentru pacient o intervenție stereotactică — când e indicată, care sunt avantajele față de neurochirurgia clasică?

Intervenția neurochirurgicală stereotactică este, prin definiție, o intervenție caracterizată printr-un grad înalt de precizie, comparativ cu o intervenție clasică. În prezent, acest tip de intervenție se realizează cu ajutorul sistemelor moderne de neuronavigație și, mai nou, cu ajutorul sistemelor robotice neurochirurgicale.

Intervenția stereotactică este foarte utilă în situațiile în care este necesar să țintim anumite structuri intracraniene cu o precizie cât mai mare. Astfel, în cazul procedurilor de biopsie stereotactică a unor leziuni cerebrale profunde (tumori cerebrale, abcese sau chisturi cerebrale) de dimensiuni mici, ghidajul precis al acului de biopsie este esențial.

O altă procedură neurochirurgicală laborioasă care necesită utilizarea tehnicii stereotactice este implantarea electrozilor intracerebrali. Acești electrozi pot fi implantați cu scopul de recoltare a potențialelor bioelectrice corticale la pacienții cu epilepsie (Stereo-EEG) sau în cadrul procedurilor de stimulare cerebrală profundă la pacienții cu boala Parkinson sau cu diferite tipuri de distonie.

În Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Bagdasar – Arseni”, aceste proceduri stereotactice se efectuează cu ajutorul robotului neurochirurgical, care oferă, pe lângă o precizie ridicată, o standardizare a procedurii și o scurtare semnificativă a timpului operator.

Cât de mult contează cercetarea științifică în neurochirurgie? Ne puteți da exemple din lucrările dvs.?

În opinia mea, cercetarea fundamentală joacă un rol major în neurochirurgie. Există două direcții importante de cercetare. Prima direcție este cea a geneticii și biologiei moleculare în domeniul neurooncologiei, care își găsește aplicații clinice în diagnosticul și tratamentul tumorilor cerebrale. Datorită descoperirilor recente din cercetarea fundamentală a patologiei tumorale cerebrale, clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății a tumorilor cerebrale a fost rescrisă astfel încât aproape fiecare tip de tumoră cerebrală este caracterizat și din punct de vedere molecular, nu doar histopatologic. Această modificare de paradigmă permite dezvoltarea în viitor a unor terapii oncologice personalizate, țintite în funcție de profilul molecular al tumorii pacientului.

A doua direcție de cercetare este reprezentată de tehnologiile inovative cu aplicabilitate directă în neurochirurgia funcțională. Astfel, au fost dezvoltate sisteme din ce în ce mai sofisticate de stimulare a diverselor structuri cerebrale, permițând modularea activității bioelectrice neuronale și ameliorarea calității vieții pacienților cu tulburări de mișcare (boala Parkinson, tremor esențial, distonie etc.), precum și a pacienților cu diverse tipuri de durere cronică.

Cum arată traseul unui pacient în secția dvs. — diagnostic, operație, post operator, recuperare?

Pacientul parcurge un traseu clar și firesc: mai întâi diagnosticul, apoi operația, urmată de perioada de îngrijire postoperatorie, iar în final recuperarea.

Datorită dotărilor cu echipamente de ultimă generație ale tuturor departamentelor și secțiilor din Spitalul „Bagdasar-Arseni”, putem asigura un circuit complet al pacientului.

De la internare, putem pune un diagnostic cât mai precis grație departamentului de investigații imagistice, care are în dotare două tomografe computerizate, două RMN-uri (dintre care unul de 3 Tesla) și un angiograf biplan ce permite reconstrucția 3D a imaginilor. Odată stabilită indicația neurochirurgicală, pacientului i se asigură o pregătire preoperatorie riguroasă și un consult preanestezic amănunțit. Intervenția chirurgicală se desfășoară la standarde înalte, grație dotărilor de vârf ale blocului operator: microscoape operatorii de ultimă generație, sisteme de neuronavigație și săli operatorii special amenajate pentru vizualizarea în timp real a imaginilor intraoperatorii și ghidarea neurochirurgului în câmpul operator.

Postoperator, pacientul beneficiază de un compartiment de terapie intensivă dedicat pacienților neurochirurgicali, care permite monitorizarea constantă a parametrilor vitali și intervenția rapidă în cazul apariției unor complicații.

Spitalul Clinic „Bagdasar-Arseni” are în structura sa o clinică modernă de recuperare neuromotorie, esențială pentru asigurarea unei recuperări rapide și eficiente a pacienților neurochirurgicali cu deficite neurologice. Datorită acestei secții, pacienții beneficiază de scheme complexe de recuperare neuromotorie care asigură un outcome neurologic favorabil.

Care sunt provocările majore cu care se confruntă neurochirurgia în România azi — logistică, resurse, personal, susținere post operatorie etc.?

Dintre numeroasele provocări cu care se confruntă neurochirurgia în România, menționez câteva dintre cele mai importante:

• În primul rând, pentru eficientizarea secțiilor de neurochirurgie ar fi utilă o mai bună organizare a sistemului de sănătate, care să permită stabilirea unui diagnostic neurochirurgical înainte de internarea pacientului. Astfel, se poate reduce presiunea asupra centrelor terțiare, iar pacienții cu indicație certă operatorie ar fi internați prioritar.
• În al doilea rând, actualizarea sistemului DRG este necesară pentru ca intervențiile neurochirurgicale complexe (de exemplu, rezecția tumorilor cerebrale, cliparea anevrismelor intracraniene sau procedurile de stimulare cerebrală) să fie decontate la o valoare corespunzătoare cheltuielilor implicate (durata intervenției, aparatura utilizată, îngrijirea în terapie intensivă etc.).
• Nu în ultimul rând, o reclasificare a spitalelor, așa cum intenționează ministrul sănătății, dr. Alexandru Rogobete, care să țină cont de complexitatea cazurilor tratate și de dotările existente, ar permite o finanțare corespunzătoare a centrelor de referință în patologia neurochirurgicală, precum Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, și ar asigura menținerea unui standard înalt de diagnostic și tratament.

Ce speranțe aveți pentru viitor: tehnologii noi, colaborări, îmbunătățirea calității vieții pacienților?

Speranțele de viitor sunt legate, în primul rând, de progresele tehnologice realizate recent în domeniul chirurgiei robotice și de aplicarea inteligenței artificiale în sistemele de neuronavigație. Toate acestea ar permite creșterea preciziei actului neurochirurgical la un nivel de acuratețe care era de neimaginat acum câteva decenii și care se traduce printr-o siguranță maximă a intervențiilor și o externare mai rapidă a pacientului.

Mai mult, descoperirile din domeniul biologiei moleculare a tumorilor cerebrale vor permite dezvoltarea de noi terapii moleculare personalizate, conform profilului molecular al fiecărei tumori și fiecărui pacient. Acest lucru va crește eficiența terapiei oncologice, speranța de viață și calitatea vieții pacienților cu tumori cerebrale.

Bogdan Guță