Politici de Sanatate

Ne dorim să fim pregătiți conform realității actuale

26 decembrie
17:54 2019
Ne dorim să fim pregătiți conform realității actuale

Interviu cu Elisabeta Mușat, președinte Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România (FASFR)

 

Vă doriți să modificați curricula universitară. De ce?

Ne confruntăm cu o reducere a numărului de studenți care aplică la farmacie. Anul acesta nu s-au ocupat toate locurile. Cadrele didactice, adică cei care sunt piloni ai pregătirii specialiștilor, ar trebui să fie cei care ajută la conceperea unor metode moderne de predare. Numărul mic de candidați ai unităților de învățământ a dus la scăderea gradului de dificultate a examenului de admitere, fapt care este o măsură temporară având în vedere că numărul de candidați a scăzut considerabil de la un an la altul.

Federația este formată din opt asociații existente în centrele universitare din țară și am pornit un proces cu toți președinții asociațiilor pentru a încerca să vedem care este modalitatea prin care se verifică curricula. Ne dorim să facem statistici la nivelul studenților pentru a vedea dacă sunt mulțumiți de curriculă și de ceea ce se întâmplă după facultate la angajare, pentru a vedea cum trebuie să se modifice lucrurile pe mai departe. E clar că trebuie schimbat ceva, pentru că în modul în care se desfășoară acum actul didactic se preconizează scăderea numărului de studenți în continuare.

Câte locuri au fost disponibile și câte s-au ocupat?

Noi, cei din anul 5 de la Facultatea de Farmacie din cadrul UMF „Carol Davila”, suntem aproximativ 230 de studenți, dar în anul I sunt acum doar 140 de studenți. Această situație este la fel la nivel de țară, în majoritatea centrelor universitare numărul de studenți a scăzut. Noi credem că numărul a scăzut și din cauza faptului că programul de studii nu este de interes și nu se cunosc oportunitățile profesiei. În ceea ce privește farmaciile comunitare, beneficiile financiare nu sunt atât de mari, deci nu sunt atractive pentru absolvenți. La acest dezavantaj se adaugă compromisurile și oportunitățile de educație și dezvoltare scăzute. Noi ne pregătim și pentru a fi farmaciști clinicieni, adică cei care lucrează în strâns parteneriat cu alți specialiști din domeniul sănătății. Această pregătire ar putea fi mult mai ancorată în ceea ce se întâmplă în alte țări membre UE, unde există echipe multidisciplinare în cadrul cărora farmacistul are un cuvânt de zis legat de medicația pacienților. O altă problemă ar fi numărul de posturi oferite: de exemplu, la rezidențiat, anul acesta, sunt doar două posturi de farmaciști clinicieni la 225 de studenți rezidenți. După trei ani de rezidențiat, de învățat și practicat, nu ai un loc de muncă sigur. Ce se va întâmpla cu specialiștii care nu au siguranța unui post în domeniul de pregătire?

Unde simțiți voi că v-ar trebui ceva mai mult?

Pe partea de comunicare cu pacientul, de exemplu, ar putea fi implementate ateliere de comunicare, simulări de comunicare, momentan se învață mai mult teoretic despre asta. Ar fi util să învățăm în facultate lucruri aplicabile în toate ariile în care poate profesa un farmacist, să învățăm cum se face un dosar de HTA, ce înseamnă regulatory affairs, ce înseamnă studiile clinice. În facultate ni se predă partea de industrie, însă se simte nevoia să fie actualizată. Facem o vizită, maximum două, la fabricile de medicamente. Sugerăm să existe un parteneriat între facultate și industrie ca să putem să mergem să lucrăm și să ne confruntăm cu situații reale. Atunci când terminăm studiile, suntem pregătiți mai mult pentru ceea ce înseamnă farmacia comunitară, dar mulți colegi nu vor să mai meargă spre farmaciile comunitare, vor să se orienteze spre partea de farmacie clinică și, implicit, să dea la rezidențiat și să facă parte din echipe multidisciplinare.

Simțiți că învățați lucruri care nu vă trebuie?

Nu neapărat lucruri inutile, ci lucruri neactualizate. Materia predată în cadrul multor discipline nu se aliniază cu standardele impuse de farmacopeea europeană. Primii ani de facultate, cei în care studiem științe fundamentale, ne pun într-adevăr bazele pentru ceea ce urmează, însă într-un mod greoi, neadaptat vremurilor și modului de învățare al noilor generații.

Simți că voi, ca studenți, aveți ceva de spus în construcția politicilor de sănătate de la noi din țară?

Încercăm să ne implicăm, dar de foarte multe ori noi suntem lăsați pe ultimul plan, când se vorbește despre sănătate, deși noi putem avea un impact major în ceea ce privește îmbunătățirea sistemului. Recent, se vorbea de vaccinarea în farmacii, ca farmacistul să fie pregătit să acorde și un astfel de serviciu. Colegii noștri din Portugalia, de exemplu, învață așa ceva încă din facultate. De asemenea, farmacistul ar putea fi implicat în consilierea pacienților pentru renunțat la fumat.

În România, studenții farmaciști nu sunt încurajați să vorbească și să aibă inițiativă. Idei sunt, doar că este nevoie de cineva să vină și să le strângă și să le transmită mai departe. Ar fi foarte bine dacă am putea să interacționăm cu decidenții sau cu asociații care au mai multă experiență pe această parte de politici de sănătate. Noi, cei din Federație, mergem la dezbateri publice și încercăm să ne spunem punctul de vedere, însă la mijloc este doar munca noastră, am avea nevoie de mai multă deschidere pe acest domeniu. De exemplu, nu știm cum se calculează prețul unui medicament, cum se stabilesc politicile de HTA, dar încercăm să ne informăm în plus pentru ca în momentul în care mergem la o dezbatere publică să știm despre ce este vorba.

Câți dintre colegii tăi vor să plece din țară, atunci când termină facultatea?

Pentru medici există foarte multe statistici în acest sens, însă pentru farmaciști nu sunt destule date. Sunt foarte mulți care vor să plece, însă nu vorbește nimeni despre asta. Vrem ca anul acesta să facem noi, studenții, o statistică pe acest aspect. De asemenea, cifra de școlarizare nu este corelată cu piața muncii. Nu există studii care să arate care e nevoia de studenți farmaciști, care să analizeze câți studenți sunt, care este cererea reală pe piață, câți farmaciști sunt inactivi și câți lucrează în farmacii.

Ești anul 5. Ce ți-ai dori să faci după ce termini studiile?

Eu mi-aș dori să mă implic pe zona de politici de sănătate la nivel de țară, aș vrea să pun umărul la îmbunătățirea sistemului de sănătate, nu știu exact cum, însă iau în considerare și să continui pe partea de ONG-uri. Există această fundație a farmaciilor independente, ETHICA, și îmi place mult ceea ce face ea, cred că suntem pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește perspectiva asupra farmacistului. Îmi place că militează pentru ceea ce înseamnă cu adevărat profesia de farmacist: să știi că poți recomanda pacientului ceea ce are el nevoie fără să fii presat de anumite targeturi, și să poți aloca pacientului atât timp cât simți că este nevoie, adică lucruri normale care ar trebui să fie implementate nu doar în farmaciile independente.

 

de Roxana Maticiuc

 

 

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: