Politici de Sanatate

Modele predictibile și transparente în sănătate

30 noiembrie
14:56 2023
Modele predictibile și transparente în sănătate

Interviu cu ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.

Accesul la medicamente, la studiile clinice care pot salva viața pacienților fără alternative terapeutice sau la echipamente moderne și îngrijiri medicale de calitate sunt priorități ale oricărui stat care are grijă de cetățenii săi. „Răspunsul” societății noastre, răspunsul statului român la nevoia pacienților de a primi medicamente inovative, de a avea acces la tehnologiile noi ș.a.m.d. este posibil doar în contextul în care există și  disponibilitatea financiară. Acesta e un mecanism rațional, atrage atenția prof. dr. Alexandru Rafila.

Cum putem avea o finanțare predictibilă și fără întreruperi a medicamentelor și vaccinurilor în țara noastră?

În România, finanțarea, în general, nu numai în sistemul de sănătate, este anuală, nu multianuală, cu toate că există proiecții ale bugetelor pentru următorii ani care au o creștere limitată. Când vorbim de accesul la medicamente, cred că trebuie să fie general și să nu discutăm despre accesul exclusiv la medicamente inovative. După cum știe toată lumea, 80% dintre medicamente, care reprezintă 20% din resursele financiare, sunt reprezentate de medicamentele generice și restul, de 20% cu valoare de 80%, de medicamentele inovative. Cred că datoria oricărui guvern responsabil, a unui ministru al Sănătății, este să păstreze un echilibru. În ceea ce privește finanțarea sau asigurarea finanțării medicamentelor compensate și gratuite, a vaccinurilor ș.a.m.d., sprijinim orice demers al Casei de Asigurări, inclusiv prin aceste transferuri de sume pe care le facem către CNAS, din bugetul Ministerului Sănătății, pentru vaccinuri compensate și gratuite. Și lucrurile se întâmplă. De exemplu, pentru vaccinarea sezonieră împotriva gripei s-au cumpărat deja peste 1,1 milioane de doze de vaccin gripal, chiar mai mult decât estimam noi vaccinuri compensate. Probabil, o să depășim 1,5 milioane de doze, care a fost maximul ultimilor doi ani, ca acceptabilitate, a populației din grupele de risc.

Care este viziunea dumneavoastră privind stimularea investițiilor în capacități de producție și cercetare-dezvoltare în țara noastră?

Industria farmaceutică reprezintă un motor de dezvoltare al unei țări. Am fost acum câteva luni în Spania, unde am văzut un model de bune practici în ceea ce privește sprijinul acordat industriei farmaceutice, inclusiv din punctul de vedere al fiscalității, care nu este o chestiune uniformă, ci una care este evaluată periodic. Astfel, fiecărui producător i se acordă un punctaj, care ține cont de foarte multe elemente, inclusiv de implicarea lui în zona de cercetare-dezvoltare, ceea ce mi se pare extrem de corect. Încurajarea celor care performează în industria farmaceutică este un foarte bun motor de dezvoltare economică și în momentul de față, pentru că un procent important din produsul intern brut este realizat de peste 20 de unități de producție farmaceutică ce se găsesc în România. Sigur, multe dintre produsele care sunt fabricate în România ajung și la export, și știm lucrul acesta foarte clar! Avem însă două probleme aici. O problemă este legată de criza care s-a manifestat în Europa, apropo de materiile prime care sunt utilizate în industria farmaceutică. Cea de-a doua problemă este legată de faptul că, în România, noi nu producem niciun medicament inovativ. Eu nu știu care e motivul pentru care România este exclusă din această zonă și cred că am putea să găsim sau măcar să dezvoltăm un model care să încurajeze investiții și să dezvolte și capacități de cercetare-dezvoltare în această zonă. Referitor la faptul că România participă la negocieri privind legislația europeană în domeniu, pot să vă spun că acum sunt mari tensiuni la nivel european. Trebuie să definim poziția țării noastre apropo de încurajarea cercetării și inovării în domeniul farmaceutic. Chestiunea legată de durata patentului în raport cu medicația generică este o altă temă care, într-adevăr, este sensibilă și ar fi păcat ca Uniunea Europeană să se găsească mult în urma altor zone efervescente în domeniul farmaceutic, cum sunt Statele Unite, Canada, pe de o parte, sau a Asiei, pe de altă parte.

Accesul mai rapid la medicația inovativă este una dintre țintele constituirii fondului pentru inovație

Din perspectiva de a avea nevoie și în România de capacități deproducție pentru medicamente inovative, poate fi fondul pentru inovație o soluție în acest sens?

Am generat un parteneriat cu Local American Working Group și cu universitățile de medicină – cred că este extraordinar de important să aducem universitățile de medicină în această zonă, pentru că ele pot să ofere nu numai partea de expertiză, dar se pot și dezvolta. Aceasta, dacă încercăm să urmăm modele de bună practică din alte țări, în care universitățile sunt implicate în proiecte majore de cercetare-dezvoltare, inclusiv cu industria farmaceutică, și reușesc lucruri spectaculoase în ceea ce privește cercetarea, pe de o parte, și, pe de altă parte, și dezvoltarea capacităților academice. Ne-am luptat foarte mult pentru ca acest fond pentru inovație să fie posibil. Este clar că accesul mai rapid la medicația inovativă este una dintre țintele constituirii acestui fond. Un astfel de fond oferă un buffer și o procedură care, măcar pentru unele molecule, ar putea să fie aprobate. Cred că este nu numai o idee bună, este chiar o soluție pentru ca accesul la anumite tipuri de molecule să fie mult accelerat pentru pacienți, inclusiv pentru cei oncologici.

Politica de preț al medicamentului

Sunt țări e uropene, precumFranța, Irlanda sau Belgia, unde sunt acorduri-cadru între autoritățile statului și industrie pentru stabilirea de prețuri, evaluarea în vederea rambursării, taxa de clawback. Credeți că poate fi un model de implementat un astfel de procedeu și în România?

Da! Răspunsul este foarte ferm, din punctul meu de vedere. La Ministerul Sănătății gândim lucruri legate de politica de preț al medicamentului. Acest „concurs”, care a existat de ani buni în România, să avem cele mai ieftine medicamente, mă refer la medicamentele generice în special, a dus la dispariția multor produse de pe piață și, de fapt, plătim mai mult în condițiile în care avem prețul cel mai mic. Pare un paradox, dar este logic, pentru că, evident, prețurile cele mai mici duc la dispariția produselor care nu mai sunt interesante din punctul de vedere al distribuției și din punctul de vedere al desfacerii în farmacii. Am reușit o mică indexare a prețurilor la medicamentele mai ieftine de 50 de lei, este între 7 și 14% în acest an. Am uniformizat taxa de clawback între genericele din țară și cele din import, pentru că era o chestiune care ținea de infringement în raport cu Comisia Europeană. Este clar că soluția este să discutăm un agreement. Dar trebuie să avem un framework pentru acest agreement, pentru industrie, astfel încât oricine să poată să-l acceseze.

Industria are foarte multe modele, începând cu uzul compasional, continuând cu alte forme de sprijin al accesului la medicamente, dar ar trebui să putem să avem o discuție aplicată și niște modele care să fie nu numai predictibile, ci și transparente și să nu dea naștere niciunui tip de interpretare a unor înțelegeri mai puțin transparente.

Referitor la studiile clinice,care credeți că sunt măsurile necesare pentru a stimula desfășurarea acestora
în țara noastră?

Am luat măsuri legislative și s-au schimbat lucrurile din punctul de vedere al accesului la studii clinice. Ne-am împiedicat și de fleacuri, de exemplu, plata membrilor comisiei de bioetică. De asemenea, există foarte mare disponibilitate la conducerea Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Studiile clinice, în mod evident, duc la două beneficii majore. Unul este de natură financiară și cel de-al doilea, care pentru mine este mai important decât primul, este cel legat de accesul precoce al pacienților la molecule care se află în faza de studiu clinic și care ar putea să le salveze viața. Suntem într-un proces, s-au făcut foarte mulți pași înainte din punct de vedere legislativ. Mai suntem blocați birocratic în unele locuri, pentru că aprobarea acestor studii clinice și derularea lor depind câteodată și de modul în care oamenii care lucrează în zona de administrație, la avizarea acestor studii clinice, înțeleg să își facă treaba. Inamovibilitatea multora dintre cei care lucrează în multe zone din administrație face câteodată reforma mai lentă, fără ca ea să înceteze, pentru că noi avem voința politică și profesională și conștiință. Este nevoie ca oamenii din România să aibă acces la medicație inovativă și în cadrul studiilor clinice.

de Bogdan Guţă

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: