
Olanda va prezida Consiliul Uniunii Europene până în iulie, urmând apoi ca președinția Consiliului UE să fie preluată de Slovacia și Malta. Mandatul de 18 luni pune o mare presiune asupra olandezilor pentru a face față crizei refugiaților, informează Euractiv Franța.
Timp de o jumătate de an, Olanda va trebui să abordeze diferitele provocări care au slăbit UE în ultimele luni, de la criza refugiaților, la “Brexit” – negocierile privind continuarea Marii Britanii în UE și până la lupta împotriva terorismului.
Într-un program elaborat împreună cu Slovacia și Malta, Olanda s-a axat pe o serie de priorități dictate mai degrabă de evenimentele legate de actualitate decât de politica olandeză. Iar interesul arătat de Slovacia și de Malta pentru criza refugiaților a forțat guvernul olandez să se concentreze pe acest domeniu, pentru a îmbunătăți dezvoltarea viitoare.
"Numărul mare de crize înseamnă că președințiile rotative sunt obligate în mod sistematic să se ocupe de afacerile curente", a declarat Charles de Marcilly de la Fundația Robert Schumann.
Problema spațiului Schengen este, de asemenea, menționată în programul președinției olandeze, care speră nu numai să îmbunătățească eficiența zonei fără frontiere, dar mai surprinzător, să o extindă. Asta în ciuda faptului că în noiembrie 2015, Olanda a susținut un plan de a micșora spațiul Schengen la câteva țări de bază. Membru fondator al spațiului Schengen, împreună cu Franța, Germania, Luxemburg și Belgia, Olanda a propus să abordeze criza migrației prin revenirea la o configurație similară, dar cu parteneri diferiți. Suedia și Austria ar urma să fie invitate să se alăture acestui nou "Mini Schengen", în timp ce Franța ar fi exclusă. Însă, ideea că un grup mai mic de parteneri ar putea controla mai bine granițele nu a fost bine primită de alte țări europene.
De asemenea, programul de 18 luni conține planuri de a continua programul de relocare a refugiaților în UE, o problemă împotriva căreia Slovacia a luptat aprig. Olanda ar putea fi singura dintre următoarele trei președinții capabilă să aducă un impuls politic la această problemă, susține Charles de Marcilly: "Slovacia are o poziție incertă cu privire la acest demers, iar Malta este una dintre țările mici. Președinția olandeză poate fi singura care poate împinge înainte marile probleme".
Sursa: www.euractiv.com
Mirabela Viașu
Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.
De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.
Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam
© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate