Interviu cu dr. Raluca Ghionaru, președinte Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF)

Creșterea anxietății parentale, autodiagnosticarea prin inteligență artificială și ezitarea vaccinală redefinesc relația medic–pacient în pediatrie. În acest context, prevenția, educația pentru sănătate și intervenția timpurie devin instrumente esențiale în cabinetul de medicină de familie. Dr. Raluca Ghionaru explică strategiile prin care medicina primară poate răspunde eficient provocărilor pediatrice din acest an.

Care considerați că ar trebui să fie prioritățile în domeniul sănătății pediatrice în România în 2026 și ce strategii ar trebui implementate pentru a le aborda eficient?

Trăim într-o lume în continuă schimbare, cu noi tendințe în abordarea medicală. Timpul și experiența au demonstrat valoarea prevenției, așa că una dintre direcțiile de schimbare ar putea fi trecerea de la medicina reactivă și defensivă la cea preventivă și predictivă. Sunt câteva ingrijorări în lumea medicală, legate de tendința de dezvoltare și extindere a unor patologii sau comportamente referitoare la intervențiile medicale:

De exemplu: sănătatea mintală a adolescentului și preadolescentului. Asistăm la o creștere alarmantă a tulburărilor de anxietate, depresie și a consumului de substanțe în rândul tinerilor.  Ne dorim accentuarea screening-ului pentru sănătate mintală în cabinetul medicului de familie (și nu numai) și crearea unor posibilități rapide de trimitere către psiholog/psihiatru pediatric, decontate integral.

Prevenția bolilor infecțioase prin imunizarea pe tot parcursul copilăriei, și apoi pe tot parcursul vieții, reprezintă o parte importantă a activității medicului de familie și o strategie pentru sănătatea publică. Parteneriatele dintre societatea medicală, decidenții din sănătate și media sunt esențiale pentru a continua educația pentru sănătate a populației și pentru a asigura efiența activității de vaccinare.

Combaterea obezității infantile poate fi considerată o stategie pentru a asigura sănătatea pe termen lung. Este necesară implementarea unor programe de educație care să susțină  medicul atunci când prescrie activitate fizică și direcții nutriționale. Recomandările și progresul pot fi monitorizate periodic, inclusiv digital când este posibil, pentru a fi conectați la realitatea secolului în care trăim.

⁠Care credeți că sunt cele mai stringente probleme cu care se confruntă părinții și copiii din punct de vedere medical astăzi, și care ar fi soluțiile practice cele mai eficiente din perspectiva medicului de familie?

Din perspectiva medicului practician, cele mai presante probleme nu sunt întotdeauna cele mai grave patologii, ci acelea care generează cea mai mare anxietate.

Infodemia este o realitate: părinții sunt copleșiți de informații contradictorii din mediul online, ceea ce duce la ezitare vacinală sau la refuzul tratamentelor standard, presiunea decizională crește și scade încrederea în decizia profesionistului în sănătate. Utilizarea inteligenței artificiale în autodiagnosticare și automedicație poae duce la situații grave în evoluția sănătății și, cu siguranță, reprezintă un motiv de “ruptură” în comunicarea cu medicul. Ideal ar fi ca medicul să devină „filtrul de încredere”, care să  reducă anxietatea medicală a societății.

Tot în același sens, lipsa educației pentru sănătate, dublată de schimbări frecvente în organizarea sistemelor de sănătate, conduce la abuzul de servicii de urgență pentru afecțiuni minore, atât în cabinetul medicului de familie, cât și în camera de garda. Educația pentru semne de alarmă („Red Flags”), adică învățarea părinților să recunoască urgența reală versus situațiile care pot fi temporizate, reprezintă una dintre soluțiile pentru descongestionarea sistemului sanitar.

Copiii percep, în mod real, stresul personal și cel al mediului în care trăiesc, somatizând frecvent și exprimând acest stres în simptome comune multor afecțiuni (dureri abdominale funcționale, cefalee, vărsături, somnolență). Managementul timpului și al stresului familial este de mare importanță, tratarea copilului implicând adesea consilierea părintelui pentru reducerea presiunii asupra celui mic. Sunt evitate astfel investigații inutile sau tratamente nefondate aplicate micului pacient.

⁠Educația adulților are un rol important în menținerea sănătății copiilor. Cum credeți că ar trebui adaptate programele de informare pentru părinți, bunici și îngrijitori, astfel încât să sprijine deciziile sănătoase în familie?

În 2026, educația parentală necesită adaptarea la realitățile cotidiene, desfășurându-se sub formă scurtă, eeventual hibridă, dar în special vizuală. Ideal ar fi să înceapă înainte ca adulții să devină părinți, chiar înainte de a deveni adulți, prin programe de educație pentru sănătate în mediul școlar. Apoi, educația  se continua cu fiecare vizită la medic, fie personală, fie pentru copiii pe care îi îngrijește adultul.

Părinții nu au timp de cursuri lungi. Apreciază informația scrisă schematic sau livrată în „pastile” video de 2-3 minute. AREPMF are un astfel de proiect - ProtectLife RO - ce cuprinde două tipuri de comunicare: pentru profesioniștii din sănătate Îndreptarul de vaccinare în cabinetul medicului de familie, resursă informațională medicală: https://www.arepmf.ro/indreptar, dar și o serie de scurte filme, dedicate pacienților, având ca subiecte bolile infectocontagioase și prevenția acestora, proiect derulat în parteneriat cu Biroul pentru România al OMS: https://www.arepmf.ro/protect-lifero.

Implicarea bunicilor în îngrijirea copiilor reprezintă o reatitate importantă, conflictele între generații putând sabota dieta sau tratamentul copilului. Pentru aceștia, uneori sunt utile materiale tipărite, special concepute, care explică noile concepte în pediatrie și pericultură (de exemplu alimentația complementară, înfășatul), fără a le invalida experiența, ci actualizând-o.

Nu în ultimul rând, este necesară cunoașterea, recomandarea și utilizarea unor instrumente online, pagini sau aplicații care oferă informații validate despre îngrijirea medicală, reducând dependența de surse neoficiale.

Care sunt prioritățile AREPMF în acest an?

În 2026, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) continuă să consolideze rolul medicului de familie ca pilon central îngrijirea pacientului, atât adult, cât și copil, în medicina preventivă și în educația pentru sănătate a societății. Prioritățile majore identificate pentru acest an includ: upgrade profesional științific pentru profesioniștii din sănătate, medici, asistente medicale, farmaciști și educația pentru sănătate prin Școala Familiei Mele, dedicată pacienților.

Evenimentele științifice încep în luna martie, cu Congresul Național AREPMF 2026, ediția a XI-a, evenimentul major al anului, care se axează pe teme clinice esențiale precum bolile infecțioase, bolile rare, cardiologia pediatrică, dermatologia și, foarte important, cercetarea în medicina de familie – un domeniu pe care asociația îl sprijină și îl aduce în lumină din ce în ce mai mult.

Dezvoltarea profesională continuă înseamnă ateliere practice și simpozioane, prin care asociația urmărește creșterea competențelor tehnice ale medicilor de familie pentru a rezolva cazuri complexe la nivel primar.

De asemenea, noi publicații știițifice vor aduce în 2026 instrumente de lucru utile și necesare colegilor noștri practicieni.

Vom desfășura și noi proiecte destinate pacienților, care vor aborda teme legate de sănătatea mintală, prevenția comportamentelor la risc, importanța prevenției.

AREPMF menține ca prioritate zero promovarea vaccinării, prin ProtectLife RO și susținerea unor documente de poziție pentru creșterea accesului la vaccinare. Educația continuă privind noile vaccinuri și schemele de imunizare rămâne o preocupare centrală, atât pentru echipa medicală, cât și pentru pacienți.