Lupta cu stresul, biohacking și turismul medical sunt tendințe atipice actuale în medicină. De asemenea, tehnologiile de bunăstare (asistența medicală bazată pe valoare, furnizarea inteligentă și telemedicina) vor influența medicina pe termen scurt. În același timp, personalizarea în funcție de date (spitale inteligente și dispozitive purtabile) va avea un impact pe termen scurt și mediu. Schimbările climatice (migranții climatici și asistența medicală cu emisii reduse de dioxid de carbon) vor forma tendințe pe termen mediu și lung. Totodată, sustenabilitatea în domeniul asistenței medicale este un factor de dezvoltare subestimat. Sunt principalele concluzii ale celei mai recente cercetări în ceea ce privește viitorul medicinei la nivel global.
Autorii studiului – René Rohrbeck, profesor de strategie, director al Catedrei EDHEC pentru previziune, inovare și transformare, EDHEC Business School; Ahmed Khwaja, profesor de marketing, afaceri și întreprinderi publice, Cambridge Judge Business School; Heikki Karjaluoto, profesor de marketing, Universitatea din Jyväskylä; Ignat Kulkov, cercetător postdoctoral, EDHEC Business School; Joel Mero, profesor asociat de marketing, Universitatea din Jyväskylä; Julia Kulkova, profesor, Universitatea din Turku și Shasha Lu, profesor asociat în marketing, Cambridge Judge Business School – pleacă de la premiza că pandemia de COVID-19 „a schimbat modul în care ne gândim la sănătate și a scos la iveală deficiențe semnificative în cadrul sistemelor noastre de sănătate. De asemenea, a ridicat întrebări cu privire la rolul tehnologiei, precum și preocupări etice cu privire la distribuția bogăției și impactul acesteia asupra sănătății globale. Cum va influența această trezire colectivă pe care am trăit-o anii și deceniile următoare?”
Pentru cercetarea lor, au utilizat metoda Delphi într-un studiu în trei runde la care au participat 22 de experți din șapte țări europene. Printre participanți s-au numărat medici, cadre universitare și profesioniști din industrie. „În ciuda unei ușoare reduceri a dimensiunii panelului în rundele ulterioare, validitatea studiului a rămas intactă. Datele au fost colectate prin răspunsuri audio sau video și analizate cu ajutorul NVivo 12. Cercetarea s-a axat pe actualizarea tendințelor medicale actuale, pe identificarea principalelor motoare de dezvoltare viitoare și pe realizarea de previziuni în domeniul sănătății. Datele au fost codificate în mod independent pentru a minimiza prejudecățile și au constituit baza pentru întrebările din rundele ulterioare.” Iată care sunt previziunile lor pentru următorii ani, conform studiului derulat.
1 până la 2 ani: beta și date
În timp ce rămânem în „beta eternă” – o stare în care produsele sau medicamentele sunt testate prin utilizarea activă de către un public larg – vânzările de dispozitive electronice inteligente portabile vor continua să crească datorită progreselor în materie de senzori, inteligență artificială (IA) și proliferării tehnologiei 5G. De asemenea, datele generate de dispozitivele personale vor fi transferate din ce în ce mai mult către dispozitivele profesionale. Acest lucru le va permite medicilor să își trateze pacienții într-un mod mai holistic și să își informeze mai bine rețetele.
Între 2 și 5 ani: sectorul privat contraatacă, tensiuni legate de climă
Tensiunile tot mai mari asupra sistemului public de sănătate vor consolida probabil rolul entităților private. Inovațiile din acest sector se vor axa probabil pe senzori inteligenți, pe blockchain și pe dosarele medicale digitale. În aceeași perioadă, schimbările climatice vor exacerba problemele de sănătate, cum ar fi malnutriția și deficitul de apă, în special în regiunile vulnerabile, necesitând un răspuns mai amplu în domeniul sănătății.
Între 5 și 10 ani: inovații care duc la inegalități
Progresele în domeniul genomicii accelerează medicina personalizată, permițând o mai bună predicție și un tratament mai bun al bolilor genetice. Tehnologii precum studiile de interacțiune între medicamente și gene permit optimizarea dozelor de medicamente, în timp ce nanotehnologia permite microdozarea țintită, reducând complicațiile. „Cu toate acestea, costul ridicat al acestor inovații va exacerba disparitățile în materie de asistență medicală, ceea ce ar putea alimenta conflictele sociale, mai ales în contextul în care schimbările climatice impun sarcini suplimentare pentru sănătate”, atrag atenția cercetătorii.
Între 10 și 30 de ani: schimbările climatice sunt în centrul atenției
Încălzirea globală, care, potrivit OMS, ar putea provoca moartea a aproximativ 250.000 de persoane pe an până în 2030, riscă să agraveze inegalitățile în ceea ce privește accesul la asistență medicală. Diferitele catastrofe (inundații, valuri de căldură etc.) afectează în mod disproporționat populațiile defavorizate, care nu dispun de resursele necesare pentru a face față. Acest lucru ar putea pune sub presiune infrastructurile de sănătate existente, ceea ce ar putea duce la disparități în ceea ce privește accesul la îngrijiri. În plus, încălzirea globală ar putea duce la migrații forțate, ceea ce ar reprezenta o povară suplimentară pentru sistemele de asistență medicală din regiunile care primesc migranți climatici și ar putea crea dificultăți în accesul la asistență medicală din cauza barierelor sociale, economice și lingvistice. Experții preconizează că, în termen de 10-15 ani, progresele tehnologice ar putea fi mai puțin eficiente în ceea ce privește satisfacerea nevoilor grupurilor de pacienți aparținând minorităților rasiale și etnice. Într-adevăr, lipsa de diversitate în studiile clinice, un subiect dezbătut pe larg în cercetarea medicală actuală, ar putea contribui la eficacitatea redusă a medicamentelor pe o populație largă. Cu toate acestea, experții anticipează că această tendință se va estompa treptat în următorii 20-30 de ani. Aceștia consideră că firmele din domeniul sănătății își vor adapta treptat tratamentele pentru persoanele din medii socio-economice inferioare și pentru grupurile etnice minoritare.
De la 30 la 50 de ani: un salt calitativ
În cele din urmă, cu o jumătate de secol înainte, experții prevăd apariția unor tratamente extrem de eficiente și chiar a unor leacuri pentru boli precum HIV și hepatita C. Nu există nicio îndoială că s-au făcut progrese considerabile în prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor, în special a cancerului. „Experții din studiul nostru prevăd un salt semnificativ în aceste domenii. Aceștia nu prevăd neapărat o vindecare completă a tuturor tipurilor de cancer sau eradicarea bolilor majore, dar prevăd progrese în metodele de diagnosticare și de terapie care vor permite ca un procent mai mare de pacienți să fie tratați cu succes într-un stadiu incipient”, subliniază autorii studiului. În acest context de progres, ei subliniază totuși că „rezistența la antibiotice rămâne o adevărată provocare. Este adevărat că dezvoltarea de noi molecule de antibiotice este încă relativ lentă. Experții ne atrag atenția asupra anumitor inițiative care se concentrează pe modificarea antibioticelor existente pentru a depăși rezistența, în timp ce alții explorează utilizarea bacteriofagilor sau studiază clase de antibiotice complet noi.”
Progresele tehnologice și ritmul mai rapid al vieții vor continua să își pună amprenta asupra sănătății noastre mintale, poate chiar din ce în ce mai mult, tulburările de dispoziție devenind tot mai răspândite. De asemenea, „am putea asista la o creștere a depresiei și a anumitor tulburări de personalitate. Acest lucru i-ar forța pe pacienți și pe medici să recurgă la medicație preventivă, sau chiar la o „pastilă magică”, pentru a vindeca tulburările mentale”, preconizează autorii lucrării de cercetare. În plus, problema bolilor metabolice cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și obezitatea, se va agrava. Printre factorii care contribuie la aceasta se numără prevalența tot mai mare a sedentarismului, a dietelor nesănătoase și a îmbătrânirii populației.
Incidența cancerului pancreatic, de exemplu, a crescut brusc în ultimii ani. Cercetătorii atribuie acest lucru nu numai factorilor legați de stilul de viață, cum ar fi fumatul, obezitatea și alimentația necorespunzătoare, ci și expunerii pe termen lung la anumiți poluanți de mediu. Prin urmare, înțelegerea și abordarea acestor legături dintre sănătate și mediu devine crucială pentru viitorul asistenței medicale.
Provocarea reprezentată de îmbătrânire
În cele din urmă, îmbătrânirea populației reprezintă o altă provocare majoră care va avea un impact considerabil asupra sistemelor de sănătate, și nu numai asupra sistemelor occidentale. Prevalența bolilor legate de vârstă, cum ar fi tulburările neurodegenerative, osteoporoza și anumite tipuri de cancer, va crește. Această tendință nu numai că va reprezenta o povară considerabilă pentru serviciile de sănătate, dar va necesita, de asemenea, schimbări majore în ceea ce privește modul în care sunt furnizate serviciile de sănătate. Va trebui să se pună accentul pe măsuri preventive, pe depistarea și gestionarea timpurie a bolilor cronice, precum și pe medii și servicii de îngrijire a sănătății adaptate persoanelor în vârstă.
Pe scurt, „pe măsură ce avansăm în timp, ne imaginăm un progres în utilizarea tehnologiei. În timp ce unora dintre noi li se vor oferi mijloacele de a-și prelungi longevitatea și de a-și îmbunătăți calitatea vieții, alții ar putea suferi dezavantaje semnificative în materie de sănătate, în special ca urmare a schimbărilor climatice.”
În concluzie, „medicii generaliști vor avea o viziune transversală asupra stării generale de sănătate a unui pacient, în timp ce specialiștii vor fi capabili să ofere tratamente mai bine direcționate. Îngrijirea personală va deveni un subiect și mai fierbinte, deoarece alegerile privind stilul de viață vor reflecta resursele financiare și statutul social al unei persoane. Acest lucru va permite unei industrii comerciale să prospere pe seama provocărilor vieții moderne.”
Bogdan G.
