Două dintre numeroasele probleme ale sistemului românesc de sănătate – asistența medicală în zonele fără infrastructură medicală și infecțiile intraspitalicești – au fost abordate, în ultima perioadă, prin mai multe proiecte legislative inițiate de Rareș Tudor Pop, președintele Comisiei de Tineret și Sport și membru al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
Proiectul privind asistența medicală mobilă a plecat de la o necesitate. Care este nevoia concretă de astfel de servicii în România?
Ca toate proiectele mele legislative, și acesta pleacă de la nevoi medicale identificate la baza sistemului medical, acolo unde avem cele mai mari disfuncționalități.
Experiența de ani buni a Asociației Caravana cu medici a fost esențială în definirea proiectului legislativ atât în 2020, când am reușit recunoașterea în Legea Sănătății a serviciilor medicale prestate de medici în deplasare, cât și anul acesta, când am construit o arhitectură mai amplă care să întărească acest tip de serviciu medical adresat preponderent zonelor lipsite de infrastructură medicală. Avem în prezent 328 de comune care nu au niciun medic de familie, 11% din populație rămâne neasigurată și are acces doar la un pachet restrâns de servicii, iar asistența medicală preventivă este de mult sub media UE.
Astfel, am dezvoltat un proiect de nou Titlu în Legea 96/2005 dedicat exclusiv asistenței medicale mobile. Acesta se așează nu întâmplător în siajul Titlului V referitor la asistența medicală ambulatorie de specialitate, pentru a oferi pe viitor posibilitatea de a crea adevărate astfel de instituții medico-sanitare mobile care să deservească zone deprivate de servicii medicale.
Și pentru că nevoile sunt multiple în aceste zone, iar sistemul medical are nevoie și de corelare între reglementări și toți actorii implicați, proiectul de lege creează premisele colaborării cu asistența medicală comunitară, cu medicina de familie și cu furnizorii de servicii medicale conexe, așa cum sunt moașele.
Pe lângă consultațiile de specialitate – medicină internă, cardiologie, oftalmologie, ginecologie, pediatrie, dermatologie etc. – în cadrul caravanelor se evaluează starea de sănătate a populației prin: analize bioumorale, consult clinic, electrocardiogramă, examene ecografice, se eliberează scrisori medicale cu rezultatul bilanțului clinic și paraclinic, precum și recomandări terapeutice care vor fi urmate sub îndrumarea medicului de familie, a asistentului medical comunitar sau a moașei, după caz. O altă componentă a activității din cadrul asistenței mobile este educația pentru sănătate menită să promoveze cunoştinţele corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi, totodată, să contribuie la formarea atitudinilor şi deprinderilor favorabile unui comportament responsabil şi sănătos.
Un obiectiv major pe termen lung pentru acest tip de asistență medicală e promovarea conceptului o vizită medicală anuală, un fel de program național de evaluare generală anuală a sănătății locuitorilor din mediul rural, prin realizarea unui set de analize și a unui examen clinic general. Nu în ultimul rând, noul Titlu menționează asigurarea unei surse de finanțare pentru decontarea serviciilor medicale acordate prin intermediul asistenței medicale mobile.
Care sunt prevederile proiectului în ceea ce privește pregătirea personalului medical ce poate presta servicii de asistență medicală mobilă și plata acestuia?
O importantă prevedere a proiectului se referă la recunoașterea ca parte a normei de lucru obișnuite a orelor prestate de către medicii specialiști și medicii rezidenți aflați în coordonarea acestora în cadrul asistenței medicale mobile. Nu doar recunoașterea, ci și remunerarea acestora. De asemenea, studenții au ocazia să își efectueze stagiul de practică în cadrul caravanelor, să își diversifice experiența și să își perfecționeze interacțiunea cu viitorii pacienți.
Proiectul a primit aviz favorabil în unanimitate în plenul Consiliului Economic și Legislativ și își urmează parcursul obișnuit de avizare din partea ministerelor implicate.
Specialiștii se tem că pandemia de COVID-19 ar putea continua cu o epidemie de boli cronice. Cum ar ajuta asistența medicală mobilă în astfel de situații?
Din păcate, în ultimul an și jumătate, accesul pacienților la serviciile medicale, în special al celor cu boli cronice, a fost dificil. În această primăvară, Ministerul Sănătății a reglementat această situație și, chiar dacă avem această pandemie în desfășurare, pacienții trebuie să acceseze serviciile medicale de care au nevoie. Ordinul ministrului sănătății nr. 434/2021 privind aprobarea Planului de măsuri pentru organizarea spitalelor și a unităților de dializă în contextul pandemiei de COVID-19 responsabilizează atât managerii de spitale, cât și direcțiile publice de sănătate să conceapă planuri de reziliență, propuneri în vederea revenirii la situația serviciilor medicale oferite de către unitatea sanitară, existentă la data de 1 martie 2020 sau planuri județene de redresare post-COVID a rețelei sanitare. Să sperăm că în urma acestui ordin și cu planuri mai bune în valul IV, accesul și tratamentele pacienților cronici să nu mai fie îngreunate.
De la proiect legislativ la lege promulgată și norme de aplicare, parcursul nu este întotdeauna cel mai scurt, de aceea, în acest moment, asistența medicală mobilă, așa cum am prezentat-o, nu poate veni în întâmpinarea pacienților cronici mai mult decât o face în prezent prin caravanele medicale organizate în regim voluntar, depistarea timpurie a afecțiunilor cronice prin metode de screening și detectarea unor noi patologii prin consult medical de specialitate fiind unul dintre principalele scopuri ale acestui demers.
Stop Nosocomiale!
Legea Stop Nosocomiale! a fost promulgată la începutul anului 2021 de președintele Klaus Johannis. Care vor fi efectele ei?
Efectele acestei legi ar trebui să se vadă în raportarea infecțiilor și în mai buna lor supraveghere. Dar pentru a ajunge acolo este nevoie de mai mulți pași care să ducă de la schimbarea în timp a culturii organizaționale din spitale până la crearea de compartimente de izolare a pacienților infectați sau colonizați pentru a preveni răspândirea infecțiilor intraspitalicești.
Recunoașterea problemei și asumarea ei sunt esențiale în ameliorarea situației actuale, pentru că fără acest lucru nu vom ajunge să îndreptăm nimic. Educarea pacientului, a vizitatorului, a noastră a tuturor în privința prevenirii răspândirii acestor infecții este un alt efect al legii, alături de pregătirea continuă a personalului medical.
Normele de aplicare a Legii nr. 3/2021, Legea Stop Nosocomiale!, sunt în plin proces de elaborare la Ministerul Sănătății. A fost realizat un proiect de Hotărâre de Guvern menit să aprobe înființarea Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, în cadrul căruia va fi adoptată strategia națională de prevenire și limitare a efectelor infecțiilor nosocomiale. Sper ca în curând să avem aceste norme în baza cărora să se îmbunătățească supravegherea, diagnosticarea și recunoașterea acestora, însă trebuie să fim conștienți că este un proiect complex, ce necesită o succesiune de acte normative care să ne aducă mai aproape de îmbunătățirea situației actuale. În primul rând, sunt necesare hotărâri privind înființarea unor secții și compartimente de boli infecțioase în cât mai multe spitale, trebuie, de asemenea, elaborate standardele pentru laboratoarele de microbiologie, modificarea procedurilor de decontare pentru pacienții cu infecții nosocomiale recunoscute, reglementat accesul vizitatorilor și aparținătorilor la pacienții colonizați sau infectați cu microbi multi-rezistenți. Așadar, este un demers complex, ce necesită atenție și o bună cumpănire pe mai multe flancuri pentru a implementa o lege care poate reprezenta, așa cum este ea concepută, o revoluție a sistemului sanitar.
Ce proiecte mai urmează?
Alte proiecte la care lucrez la cabinet vizează accesul real al gravidelor la serviciile de sănătate dedicate, la îmbunătățirea legislației privitoare la sănătatea mintală, la completarea listei furnizorilor de servicii medicale conexe. La începutul anului am înființat un grup de lucru plecând de la nevoi identificate de câteva organizații care lucrează la firul ierbii. Pe parcursul câtorva întâlniri lunare am analizat și corelat reglementări actuale, nevoi și modalități de a îmbunătăți accesul femeilor gravide, indiferent de mediul din care provin, la pachetul de servicii prevăzut de legislația în vigoare.
Reforma legislației sănătății mintale este o promisiune făcută încă de la început de mandat, promisiune asumată în programul meu politic pentru perioada 2020 -2024. Legislația privind sănătatea mintală este necesară asigurării cadrului de reglementare al serviciilor pentru furnizorii de tratament și îngrijire și pentru asigurarea protecției împotriva consecințelor adesea devastatoare ale persoanelor ce suferă de o boală mintală.
Tulburările mintale duc la pierderi economice (productivitate scăzută, cheltuieli medicale mai mari, participare redusă pe piața muncii, mai puține oportunități de angajare, costuri pentru persoanele/familiile/comunitățile care se confruntă cu tulburări mintale).
Pe parcursul actual al pandemiei, prevalența depresiei este de 7 ori mai mare decât în 2017. Bunăstarea mintală este o componentă esențială a sănătății și calității vieții și o condiție prealabilă a capacității de a învăța, munci și contribui la viața socială. Astfel, școlile și locurile de muncă, unde oamenii își petrec o mare parte a timpului, sunt ținte cruciale pentru acțiune. Voi continua seria de consultări cu experții din domeniu și cu reprezentanții asociațiilor de profil, voi vizita mai multe centre de asistență și spitale de psihiatrie, unde îmi doresc să mă întâlnesc cu personalul medical, pacienții și aparținătorii acestora, pentru a identifica toate nevoile cu care aceste persoane se confruntă, pentru a le transcrie, astfel, în propuneri legislative.
de Valentina Grigore
